Tradiții și obiceiuri de Crăciun. Ce se face pe 25, 26 și 27 decembrie pentru a avea noroc și prosperitate în casă

Nașterea lui Iisus Hristos este sărbătorită în perioada 25-27 decembrie, iar seara de 24 decembrie este cunoscută sub numele de Ajunul Crăciunului. Această sărbătoare a Crăciunului a apărut în secolul al IV-lea, atunci când Biserica Creștină a stabilit această dată pentru a concura cu tradițiile păgâne care sărbătoreau nașterea zeului Soare în aceeași perioadă.

Tradiții și obiceiuri de Crăciun, pe 25 decembrie

De-a lungul timpului, tradițiile și obiceiurile de Crăciun s-au dezvoltat și au fost îmbogățite. Copiii așteaptă cu nerăbdare sosirea lui Moș Crăciun, un personaj cu barbă albă și îmbrăcat în roșu, care aduce cadouri pentru copiii cuminți. În apropierea Crăciunului, bradul de Crăciun este împodobit cu ornamente de diferite culori, creând o atmosferă festivă și plină de bucurie în casele oamenilor.

Obiceiul de a împodobi bradul de Crăciun este atribuit Germaniei. Conform legendei, Sfântul Bonifaciu a poruncit tăierea stejarilor, copaci venerați de păgâni. În timpul căderii lor, stejarii au distrus toți ceilalți copaci din jur, dar bradul a supraviețuit. Acest eveniment a transformat bradul într-un simbol al sărbătorii Crăciunului, iar acum este o tradiție universală să fie împodobit în seara de Ajun.

În România, există numeroase tradiții și obiceiuri de Crăciun transmise din generație în generație. În Ajunul Crăciunului, localnicii din Oltenia se trezesc dis-de-dimineață și aprind focul în sobă. Aceasta este o modalitate de a aduce căldură și lumină în case înainte de sosirea Crăciunului. În timp ce focul arde, ei rostesc o urare de Crăciun, exprimându-și dorința pentru un an nou fericit și plin de bucurie.

Citește și

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Un alt obicei popular de Crăciun este colindatul. În prima zi de Crăciun, colindătorii merg din casă în casă cu steaua în mână și închină oamenilor nașterea lui Iisus prin cântece și poezii. Tradiția spune că cei care nu deschid ușa colindătorilor vor avea parte de un an nefast și de neplăceri în casă, din cauza zgârceniei lor.

În Maramureș, colindatul este o activitate practicată nu doar de copii, ci și de adulți. Gazdele îi întâmpină pe colindători cu bucate tradiționale precum cozonac, sarmale, preparate din carne de porc, colaci și vin.

În timpul sărbătorilor de Crăciun, oamenii își transmit gândurile bune și urările de Crăciun celor dragi. Această tradiție presupune să trimiți mesaje și carduri de Crăciun pentru a transmite gândurile tale calde și urările sincere celor apropiați. Este o modalitate de a aduce zâmbete și bucurie în viețile celor dragi în perioada sărbătorilor.

Un alt obicei înrădăcinat în cultura românească este atârnarea unei crenguțe de vâsc în casă. Originea și semnificația vâscului provin din mai multe culturi. De exemplu, în mitologia nordică, se credea că vâscul reprezintă zeița dragostei, Friga, și că cuplurile care se sărută sub vâsc vor rămâne împreună toată viața. Conform tradiției creștin-ortodoxe, se spune că atunci când cineva pune o crenguță de vâsc în casă, va avea un an plin de belșug, fericire și pace în familie.

Un alt obicei deosebit este cel al tăierii unui măr pe jumătate în timpul Ajunului. Conform credinței, dacă mărul are viermi în interior, persoana care l-a tăiat va avea parte de boli în anul următor. Dacă mărul este putred, atunci aceasta poate semnifica moartea.

Tradiții și obiceiuri culinare

În dimineața de Crăciun, este recomandat să se mănânce pește la micul dejun, considerat un aliment sprinten. Masa de Crăciun este considerată una dintre cele mai importante mese ale anului și este de obicei formată din preparate tradiționale precum sarmale, cârnați, cozonac, plăcinte, piftie sau icre. Aceasta este ocazia de a petrece timp de calitate cu familia și de a sărbători într-un mod tradițional.

Tradiții și obiceiuri a doua zi de Crăciun, pe 26 decembrie. Soborul Maicii Domnului

A doua zi de Crăciun este considerată una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodox, iar tradițiile și obiceiurile asociate ei sunt respectate cu strictețe în întreaga țară. Această zi este marcată de sărbătoarea Soborului Maicii Domnului, o adunare în cinstea Fecioarei Maria și a sfinților care au legătură cu nașterea Mântuitorului.

Soborul Maicii Domnului este una dintre cele cinci mari praznice dedicate Fecioarei Maria și este sărbătorit de mulți credincioși creștin-ortodocși. Această sărbătoare are o istorie veche, datând din secolul al V-lea, și reprezintă o adunare a credincioșilor care își aduc aminte de nașterea lui Iisus Hristos și de contribuția Fecioarei Maria la acest eveniment. Prin intermediul acestei adunări, se celebrează sfințenia Fecioarei Maria și se pune accentul pe importanța ei în creștinism, conform Traditiisuperstitii.ro.

În această zi, credincioșii participă la slujbe religioase în biserică, închinându-se în fața icoanei Maicii Domnului. De asemenea, se spune că cei care dansează în această zi vor fi sănătoși și plini de energie în anul care urmează. În unele zone rurale, fetele și băieții se adună pentru a juca și a se bucura de tinerețea lor, în semn de recunoștință față de viața pe care o au.

O altă tradiție importantă în a doua zi de Crăciun este vizita finilor și nașilor. Cei care au primit rolul de nași în cadrul unei ceremonii religioase vizitează casele finilor, aducând cu ei un colac tradițional și alte bunătăți. Colacul este compus din șapte pâini, două sticle de țuică, trei sticle de vin, un cocoș, trei pui, o coastă de porc și șapte cârnați sau alte mărunțișuri. Aceste daruri simbolizează belșugul și prosperitatea și sunt oferite ca semn de recunoștință și prietenie.

La sosirea la casa finilor, finul întâmpină nașa cu un sărut și se îmbrățișează cu nașul de trei ori, spunând "De la noi puțin, de la Dumnezeu mult".

Există și anumite interdicții și superstiții asociate celei de-a doua zi de Crăciun. Se spune că în această zi nu se muncește și nu se fac activități care implică muncă fizică intensă. Spălatul rufelor, călcatul sau curățenia în casă sunt considerate interzise, deoarece aceste activități ar putea atrage ghinion în anul următor. De asemenea, se crede că fetele gata de măritat care se află într-o casă în care se muncește în această zi vor avea parte de ghinion în dragoste și nu se vor mărita curând.

Certurile și bârfele sunt, de asemenea, interzise în a doua zi de Crăciun. Se crede că cei care se ceartă în această zi vor avea parte de un an plin de neînțelegeri și vor vărsa multe lacrimi amare.

Tradiții și obiceiuri pe 27 decembrie- Sfântul Ștefan

Sfântul Ștefan, cunoscut și ca Sfântul Arhidiacon Ștefan, este sărbătorit pe 27 decembrie în a treia zi de Crăciun. Numele "Ștefan" provine din grecescul "Stephanos", care înseamnă "coroana", "ghirlanda" sau "cunună". Acest nume a fost purtat de peste 400.000 de români, dintre care aproximativ 300.000 sunt bărbați și peste 100.000 sunt femei.

Sfântul Ștefan a fost un tânăr frumos, bun orator și un remarcabil psiholog. El a predicat învățăturile lui Iisus și a atras atenția fariseilor, ceea ce a dus la condamnarea sa la moarte. Autoritățile iudaice din Ierusalim l-au condamnat la uciderea cu pietre, devenind astfel primul martir creștin. Osemintele sale au fost depuse în cripta bisericii "San Lorenzo fuori le Mura" din Roma începând cu anul 560.

Superstiții și tradiții de Sfântul Ștefan

Pe 27 decembrie există o serie de superstiții și tradiții pe care este bine să le cunoaștem și să le respectăm. Tradiția afirmă că nu ar fi recomandat să facem drumeții montane sau deplasări în zone izolate, deoarece acestea ar fi considerate o sfidare la adresa sfântului. Deși se crede că Sfântul Ștefan ne protejează, este mai bine să evităm astfel de călătorii în această zi.

De asemenea, în această zi, nu se recomandă curățenia în casă sau spălarea hainelor. Aceasta se datorează faptului că este o zi de sărbătoare și trebuie să ne concentrăm pe celebrarea Sfântului Ștefan.

Un alt obicei tradițional de Sfântul Ștefan este evitarea certurilor sau scandalurilor. Chiar dacă avem dreptate într-o dispută, se spune că este mai bine să nu ne certăm cu nimeni în această zi. Dacă nu am reușit să ne împăcăm cu cei cu care am avut probleme în Ajunul Crăciunului, avem o nouă șansă de împăcare în ziua Sfântului Ștefan. Se crede că împăcarea în această zi este mai puternică și mai durabilă.

Un obicei vechi asociat cu sărbătoarea Sfântului Ștefan se referă la icoana care-l înfățișează pe mucenicul martir. Se spune că cei care se confruntă cu probleme de sănătate sau au dispute îndelungate cu persoane orgolioase ar trebui să aducă în casa lor o icoană cu Sfântul Ștefan. Această icoană este sfințită în această zi și se crede că aduce protecție și ajutor spiritual.

În plus, în ziua Sfântului Ștefan, se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice. De asemenea, pachetele cu mâncare sunt împărțite persoanelor tinere care poartă numele Sfântului Ștefan, pentru a le aduce noroc și binecuvântare.

În unele regiuni din Muntenia, se prepară Pâinicile lui Ștefan. Acestea sunt făcute dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, uns cu miere și modelat în forme rotunde. Aceste pâinici, care amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ștefan, sunt sfințite la biserică în ziua sărbătorii și sunt împărțite copiilor săraci, conform Crestinortodox.ro.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"