Mănăstirea Moldovița, frumusețea Bucovinei. Istoric, cum ajungi și obiective turistice în zonă
Așezată într-un peisaj pitoresc al Bucovinei, Mănăstirea Moldovița este unul dintre cele mai valoroase monumente de artă bizantină din România. În jurul ei, satele bucovinene, mănăstirile pictate și peisajele montane creează un traseu turistic deosebit.
Mănăstirea Moldovița este una dintre cele opt biserici pictate din România incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, toate fiind capodopere inspirate din arta bizantină a secolelor XV și XVI.
Aceste mănăstiri au ca elemente distinctive pereții exteriori acoperiți cu fresce ce reprezintă cicluri religioase complete. Iată ce trebuie să știi despre Mănăstirea Moldoviței.
Istoric
Mănăstirea Moldovița poartă hramul Buna Vestire și este una dintre vechile așezări călugărești cu un trecut istoric încărcat. Se află în comuna Vatra Moldoviței din județul Suceava, la o distanță de aproximativ 15 km de comuna Vama.
Mănăstirea a fost inclusă pe lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, iar în anul 1993, UNESCO a inclusiv Biserica Buna Vestire din cadrul Mănăstirii Moldovița pe lista patrimoniului cultural mondial în grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei. Celelalte șapte sunt: Arbore, Pătrăuți, Humor, Probota, „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, Sucevița și Voroneț.
Mănăstirea Moldovița este menționată pentru prima dată într-un document din 1402, iar documentele ulterioare consemnează noi donații. Nu există înregistrări despre modul sau momentul în care mănăstirea a fost distrusă, însă este posibil ca un cutremur să o fi ruinat la începutul secolului al XVI-lea.
Voievodul Petru Rareș, pasionat de artă la fel ca tatăl său, Ștefan cel Mare, a vrut să continue existența Mănăstirii Moldovița. El a ales un loc mai jos față de vechea biserică ridicată de Alexandru cel Bun și a construit actuala biserică în anul 1532, păstrând același hram – „Buna Vestire”. În aceeași perioadă, a înconjurat biserica cu ziduri și turnuri de apărare, transformând-o într-o mică fortăreață.
Se presupune că în acea zonă au existat locuințe, după fundațiile descoperite în partea de nord. Pe aceste baze, episcopul Efrem de Rădăuți a ridicat între 1610 și 1612 clișarnița (casa egumenească), destinată locuirii, păstrării obiectelor de cult și organizării unei școli de copiști și miniaturiști, continuând astfel activitatea culturală inițiată de Petru Rareș.
Biserica a fost pictată în anul 1537 atât în interior, cât și în exterior. În 1607, episcopul Efrem al Rădăuților a construit zidul solid de incintă cu trei turnuri. Turnul porții și turnul din colțul de sud-est sunt pătrați, în timp ce turnul din colțul de nord-est este rotund.
În colțul de nord-vest al incintei se află o clădire cu două etaje, fosta clisiarniță (casa tezaurului), care adăpostește în prezent muzeul mănăstirii. Colecția muzeului cuprinde broderii, icoane, cărți liturgice, descoperiri arheologice și jilțul domnesc al lui Petru Rareș.
Pictura exterioară a Bisericii Bunei Vestiri este cea mai bine conservată dintre toate bisericile pictate ale Bucovinei. În special pe fațadele sudică și estică se păstrează picturi care nu au fost estompate de trecerea timpului, oferind o imagine asupra strălucirii originale a fațadelor decorate din vremea domnitorului Rareș.
Muzeul mănăstirii păstrează manuscrise din secolul al XV-lea, care conțin referințe despre modul de organizare a școlii mănăstirii și despre activitățile culturale desfășurate aici. Cele mai valoroase manuscrise, adevărate comori culturale și de artă feudală, datează din secolul al XV-lea și sunt păstrate astăzi în biblioteca Mănăstirii Dragomirna.
Cele Patru Evanghelii (1613) și un psaltir (1614) au fost scrise caligrafic aici. Mănăstirea Moldovița este unul dintre puținele monumente care păstrează ansambluri originale de mobilier sculptat. Tronul domnesc din vremea lui Petru Rareș (secolul al XVI-lea) este cea mai valoroasă piesă de acest fel din Moldova. La fel de prețioase sunt și lucrările de broderie oferite de voievodul Ștefan cel Mare (secolul al XV-lea).
Deși mănăstirea este vizitată zilnic de sute de persoane, maicile care locuiesc aici sunt rareori văzute, ducând o viață retrasă. Ele lucrează în gospodărie, în atelierele de pictură și broderie sau își folosesc talentul pentru a crea icoane miniaturale din praf de porțelan.
Cum ajungi
Mănăstirea Moldovița se află în nordul județului Suceava și este ușor accesibilă din mai multe localități importante din Bucovina. Distanțele până la mănăstire sunt: 22 km de Câmpulung Moldovenesc, 31 km de Gura Humorului, 48 km de Rădăuți, 59 km de Vatra Dornei, 65 km de Suceava, 95 km de Târgu Neamț și 134 km de Piatra Neamț.
Cu mașina:
• Dinspre Bistrița sau Vatra Dornei, se urmează DN17 până la intrarea în Câmpulung Moldovenesc, apoi DN17A spre Vatra Moldoviței și mai departe până la Mănăstirea Moldovița.
• Dinspre Suceava, traseul recomandat este pe DN17 prin Gura Humorului și Vama, apoi pe DJ176 până la Vatra Moldoviței și mănăstire.
• Dinspre Bacău sau Piatra Neamț, drumul trece pe DN15 prin Bicaz și Poiana Largului (viaduct), continuă pe DN17B spre Vatra Dornei și Iacobeni, iar de la intrarea în Câmpulung se urmează DN17A spre Vatra Moldoviței și mănăstire.
Cu trenul:
Cele mai apropiate gări se află în Câmpulung Moldovenesc și Vama. De acolo, restul drumului poate fi parcurs cu microbuze de transport local până la Mănăstirea Moldovița.
Legendele Mănăstirii Moldovița
De Mănăstirea Moldovița sunt legate mai multe legende. Una dintre cele mai cunoscute spune că, în timpul construcției, meșterii întâmpinau dificultăți și nu reușeau să finalizeze lucrările. Noapte de noapte, îngerii coborau din cer și terminau ceea ce oamenii nu puteau face până în zori.
La câteva sute de metri de actuala mănăstire au fost descoperite ruinele unei construcții mai vechi, datând din vremea lui Alexandru cel Bun. Arheologii au găsit chiar și o cămașă de zale, iar o altă legendă spune că unul dintre stareți ar fi fost conducătorul unei organizații cu rol militar. Construcția originală, ridicată din piatră, s-a prăbușit în urma unei alunecări de teren, dar existența sa confirmă vechimea mănăstirii, la fel de mare ca cea a Neamțului și Bistriței.
Conform unei alte legende, Petru Rareș, fiul nelegitim al lui Ștefan cel Mare, ar fi avut o viziune divină în care i s-a cerut să construiască o mănăstire care să apere Moldova de invaziile otomane. Astfel, el a ales locul actual și a ridicat Mănăstirea Moldovița cu credință și devotament.
Tot despre Petru Rareș se spune că ar fi adus lemn de chiparos de peste mări pentru construcția bisericii. Lemnul a fost ales pentru proprietățile sale de conservare și pentru parfumul considerat sacru.
Culorile vii și intense ale frescelor au inspirat o altă poveste. Conform legendei, îngerii și sfinții ar fi coborât pe pământ pentru a aduce pigmenți cerești, motiv pentru care picturile și-au păstrat strălucirea de-a lungul secolelor.
O legendă mai recentă sugerează că în nuanțele frescelor s-ar afla un mesaj secret, încă nedescifrat.
Obiective turistice
Bucovina este una dintre cele mai frumoase regiuni din România. Mulți români și străini vin aici pentru mănăstirile și bisericile frumoase incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, cunoscute pentru arhitectura lor, picturile murale exterioare și valoarea istorică. Iată ce să nu ratezi când vizitezi această regiune:
Mănăstirea Putna
Mănăstirea Putna se află în localitatea cu același nume și are hramul Adormirea Maicii Domnului. Este cea mai veche așezare monahală din Bucovina care funcționează neîntrerupt. Construită între anii 1466 și 1469 în stil gotic, mănăstirea a fost ctitorită de Ștefan cel Mare, al cărui mormânt se află în interiorul bisericii.
Mănăstirea Sucevița
Mănăstirea Sucevița, cu hramul Învierea Domnului, face parte și ea din Patrimoniul UNESCO. Este renumită pentru picturile exterioare foarte bine conservate, dintre care se remarcă scena „Scara Raiului”.
Mănăstirea Voroneț
Mănăstirea Voroneț este una dintre cele mai cunoscute biserici pictate din Bucovina. Face parte din UNESCO și este supranumită „Capela Sixtină a Estului”, datorită celebrului „albastru de Voroneț”, pigment care s-a păstrat timp de secole. Biserica a fost ctitorită de Ștefan cel Mare în 1488, fiind construită în doar trei luni și trei săptămâni. Taxa de intrare este de 10 lei.
Mănăstirea Humorului
Mănăstirea Humorului se află la 11 km de Voroneț, în orașul Gura Humorului. A fost construită în 1530 și funcționează astăzi ca mănăstire de maici. Face parte din UNESCO și păstrează ruine ale zidurilor și chiliilor vechi. Vizitarea este posibilă contra unei taxe.
Biserica Arbore
Biserica Arbore se află în localitatea Arbore, județul Suceava, și este inclusă în Patrimoniul UNESCO. Este un obiectiv de referință în circuitul bisericilor pictate din nordul Moldovei.
Biserica Pătrăuți
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți a fost ctitorită în 1487 de Ștefan cel Mare. Este cea mai veche biserică construită de domnitor care s-a păstrat în forma originală. Face parte din lista UNESCO și reprezintă un important monument istoric.
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava
Mănăstirea se află pe Strada Ioan Vodă Viteazul, nr. 2, în apropiere de Cetatea de Scaun a Sucevei. Face parte din Patrimoniul UNESCO și reprezintă un important centru religios și istoric al Moldovei.
Sursa: StirilePROTV
Etichete: moldova, manastire, obiective turistice, unesco, atractii,
Dată publicare:
26-10-2025 08:20
