Mănăstirea Voroneț. Legendele din spatele operelor de artă de pe pereți
Mănăstirea Voroneț este probabil cea mai faimoasă mănăstire pictată din Bucovina și este adesea numită Capela Sixtină a Estului datorită frescelor și a culorii albastre unice care încă se păstrează foarte bine.
Mănăstirile Moldovița și Sucevița se numără și ele printre cele mai vizitate trei mănăstiri pictate. Acestea sunt în prezent printre mănăstirile din Moldova pe care nu trebuie să le ratezi dacă ajungi în zonă.
Mănăstirile pictate se găsesc în regiunea Bucovina și au o istorie de peste 500 de ani, când pereții exteriori au fost pictați cu fresce din secolele al XV-lea și al XVI-lea, reprezentând povestea Bibliei.
Mănăstirea Voroneț și operele de artă
Frescele sunt opere de artă care au supraviețuit miraculos peste 500 de ierni cu zăpadă și toamne ploioase, dar au fost și martore ale multor războaie și poluare în ultimii ani.
Mănăstirile pictate sunt cu adevărat considerate capodopere și arhitectură unică în Europa.
Chiar și pentru cei care nu sunt interesați în mod deosebit de religie, istorie sau arhitectură, mănăstirile pictate din Bucovina au puterea de a captiva privirea fiecărui vizitator prin unicitatea lor.
Ca semn de recunoaștere a importanței lor pentru cultura și istoria României, cele mai bine conservate dintre ele au fost incluse de UNESCO pe Lista Patrimoniului Mondial. În afară de Voroneț, Moldovița și Sucevița, alte 5 mănăstiri pictate din Moldova au fost incluse în UNESCO, anume: Humor, Patrauti, Probota, Suceava și Arbore.
Religia pe pereți
Frescele din secolele al XV-lea și al XVI-lea sunt principala atracție a bisericii, o capodoperă a artei bizantine.
Picturile interioare datează din timpul fondatorului, Prințul Ștefan cel Mare, care este înfățișat în navă împreună cu familia sa.
Scenele biblice majore, concentrate asupra vieții Fecioarei Maria și a lui Isus, ocupă nava, în timp ce nartexul prezintă povestea Sfântului Gheorghe și calendarul ortodox în scene mici și foarte vii, de inspirație bizantină.
Totuși, frescele exterioare adăugate în 1547 rămân cele mai impresionante.
Cea mai mare dintre ele se găsește pe peretele vestic, în scena "Judecata de Apoi", într-o reprezentare singulară pentru creștinismul estic.
Scena trebuie citită din partea de jos, unde imaginea cerului apare în opoziție cu râul de foc și Satana fericit care îi întâmpină pe păcătoși. Întâmplător sau nu, printre păcătoși se numără și necreștinii de la acea vreme, evreii și turcii.
Îngerii Mihail și Gavril au roluri cheie, unul deschide porțile cerului, în timp ce celălalt împinge păcătoșii în iad.
O imagine rară este "Învierea Morților", pictată în fața lui Moise, care îi conduce pe necreștini la judecată. În scena de sus, lângă Tronul Judecății, grupuri de sfinți care au ajuns deja în cer stau aproape de Isus, înfățișat ca Marele Judecător.
O reprezentare rară a lui Dumnezeu și a îngerilor care îndoaie un pergament cu semnele zodiacale, un simbol pentru sfârșitul timpului așa cum îl știm, ocupă ultimele două registre.
Pentru a face pictura mai reprezentativă pentru comunitatea locală, pictorii au adăugat unele simboluri ale culturii locale, inclusiv instrumente muzicale, îmbrăcăminte tradițională și peisaje din apropiere.
Multe personaje simbolice, inclusiv Adam și Eva sau filozofii greci, sunt pictate pe alți pereți exteriori ai mănăstirii.
Viața monahală de la Voroneț a fost întreruptă la sfârșitul secolului al XVIII-lea, după ce Bucovina a fost cucerită de Imperiul Habsburgic, și a început din nou abia în 1991.
Astăzi, Mănăstirea Voroneț este una dintre atracțiile principale ale României și în timpul verii este una dintre cele mai populare destinații din pitoreasca Bucovina.
Ce fresce pot fi admirate pe pereții Mănăstirii Voroneț
Judecata de Apoi: Această frescă impresionantă se găsește pe peretele vestic al bisericii și înfățișează scene din Judecata de Apoi, cu Isus Hristos în mijlocul ei, judecând sufletele oamenilor.
În partea de jos, imaginea cerului apare în opoziție cu râul de foc și un Satana foarte fericit care îi întâmpină bucuros pe păcătoși.
O imagine rară este "Învierea Morților". În scena de sus, grupuri de sfinți care au ajuns deja în cer stau aproape de Isus, înfățișat ca Marele Judecător.
O reprezentare rară a lui Dumnezeu și a îngerilor care îndoaie un pergament cu semnele zodiacale, simbolizând sfârșitul timpului așa cum îl știm, ocupă partea de sus.
Isus Hristos Pantocrator: Isus Hristos este adesea reprezentat ca Pantocrator, adică "Stăpânul tuturor", cu mâinile întinse în binecuvântare.
Cina cea de Taină: Această frescă înfățișează momentul când Isus și apostolii săi iau parte la Cina cea de Taină.
Scene din viața Sfintei Maria: Voroneț are fresce dedicate Sfintei Maria, inclusiv scene care înfățișează nașterea și moartea ei.
Arborele lui Iesse: Fresca mai este numită și Rădăcina lui Iesse și este o reprezentare simbolică a genealogiei lui Isus. Unii spun că în această frescă se găsesc portrete ale vechilor filozofi greci, precum Aristotel și Platon.
Frescele includ înfățișări ale unor evenimente semnificative din Vechiul Testament, precum povestea lui Adam și Eva, Moise și Arca lui Noe.
Scene cu sfinți și îngeri: În plus față de scenele principale, pereții Mănăstirii Voroneț sunt decorați cu reprezentări ale diferiților sfinți și îngeri.
Pentru a face pictura mai reprezentativă pentru comunitatea locală, pictorii au adăugat unele simboluri ale culturii locale, inclusiv instrumente muzicale, îmbrăcăminte tradițională și peisaje din apropiere.
Unii au identificat simboluri astrologice, oculte, ezoterice sau masonice în frescele de la mănăstirea Voroneț. Putem găsi simboluri zodiacale în fresca Judecății de Apoi. În frescele de la Voroneț, se poate vedea și hexagrama, împreună cu o reprezentare grafică a formei atomului.
Legenda lui Ștefan cel Mare și a lui Daniil Sihastrul
Cine a pictat Mănăstirea Voroneț? Numele exacte ale pictorilor care au creat frescele la Mănăstirea Voroneț nu sunt cunoscute, dar probabil au fost pictori pricepuți cu pregătire bizantină. Acești artiști au lăsat în urmă o moștenire impresionantă prin frescele lor remarcabile.
Totuși, există câteva legende cu privire la autorii acestor opere de arte.
Conform legendei, Voievodul Ștefan cel Mare a ordonat construirea Mănăstirii Voroneț și l-a invitat pe Daniil Sihastru, un călugăr, să picteze biserica cu scene din Biblie.
Călugărul a acceptat și a lucrat în tăcere și rugăciune timp de zece zile. Când Ștefan cel Mare a venit să vadă progresul, a fost surprins să descopere că biserica era deja în mare parte pictată. În acest scurt interval de timp, Daniil Sihastru a creat picturi remarcabile, care au adus frumusețe și valori religioase sufletelor celor care veneau să se roage la Voroneț.
Ștefan cel Mare, impresionat de munca călugărului, a vrut să-i mulțumească și l-a întrebat pe Daniil Sihastru ce dorește ca recompensă.
Daniil Sihastru a refuzat orice recompensă materială și, în schimb, a cerut ca, atunci când va veni momentul, voievodul să-l ajute să construiască o mănăstire în pustietatea Bucovinei, departe de lumea aglomerată.
Legenda continuă când Daniil Sihastrul și Ștefan cel Mare au mers împreună în pustietatea Bucovinei și au găsit un loc potrivit pentru construcția Mănăstirii Daniil Sihastrul, cunoscută și sub numele de Mănăstirea Daniil Sihastrul de la Humor. Aici, călugărul a trăit și a continuat să picteze biserica, lăsând în urma sa o altă moștenire artistică importantă.
Ambele mănăstiri, Voroneț și Daniil Sihastrul, fac astăzi parte din Patrimoniul Mondial UNESCO și sunt cunoscute pentru frescele lor istorice și artistice.
Legenda construirii în doar trei zile
Una dintre cele mai faimoase legende spune că mănăstirea a fost construită în doar trei zile, cu ajutorul unei călugărițe numite Anastasia, care a cerut ajutorul Sfintei Fecioare Maria. În această scurtă perioadă, mănăstirea a fost ridicată, iar frescele au fost pictate sub supravegherea divină.
Se spune că cei care au lucrat la pictura mănăstirii Voroneț au păstrat secretul culorilor vibrante și unice, inclusiv celebrul "Albastru de Voroneț".
Acest secret al fabricării culorii nu a fost dezvăluit până în prezent.
Legenda lui Ștefan cel Mare și rugăciunea lui
Se spune că voievodul Ștefan cel Mare, care a ordonat construcția mănăstirii, s-a rugat pentru victorie înaintea celei de-a treia bătălii de la Valea Albă.
Conform legendei, la sfârșitul rugăciunii, cerul s-a acoperit brusc cu nori negri, iar o ploaie torențială a lovit tabăra inamică, ajutând moldovenii să obțină victoria.
