Boboteaza - tradiții și obiceiuri. Câte zile nu se spală haine după Bobotează și de ce se aruncă crucea în apă

Tradiții și obiceiuri de Bobotează

Boboteaza sau Botezul Domnului, sărbătoarea din 6 ianuarie cunoscută şi sub denumirile “Arătarea Domnului” sau “Epifania”, marchează sfârşitul sărbătorilor dedicate Naşterii lui Iisus Hristos.

Boboteaza, tradiții și obiceiuri
Câte zile se bea aghiasma de la Bobotează
Ce se sărbătorește de Bobotează – Botezul lui Iisus
Unde este locul real al Botezului Mântuitorului
Obiceiuri de Bobotează
De ce se aruncă crucea în apă
Ce trebuie să facă femeile de Bobotează
Ce se face în ajun de Boboteaza
Câte zile nu se spală haine după Bobotează
Catolicii sărbătoresc Epifania pe 6 ianuarie
Soborul Sfântului Ioan Botezătorul

Boboteaza face parte din suita celor 12 sărbători creştine importante şi este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică. Biserica mai numeşte Boboteaza şi “Arătarea Domnului”, “Dumnezeiasca Arătare” sau “Epifania”, aceasta din urmă denumire provenind din limba greacă şi însemnând “arătare”, “descoperire”, “revelare”. De fapt, Boboteaza înseamnă înnoirea omului creştin.

După mersul cu Ajunul de Crăciun, cu uratul de Anul Nou, copiii mergeau cu “Chiralesa” de Bobotează, dar în unele locuri se mai mergea cu uratul de Sfântul Ioan, fiind vizaţi doar cei care purtau numele Sfântului.

Boboteaza, tradiții și obiceiuri

La Sfântul Ioan se încheie sărbătorile de iarnă, iar oamenii îşi intra în ritmul normal al lucrurilor. În Răsărit, până în a doua jumătate a secolului al IV-lea, Naşterea Domnului era cinstită în aceeaşi zi cu Botezul, la 6 ianuarie. Boboteaza (6 ianuarie) şi Sfântul Ioan (7 ianuarie) aproape că formează una şi aceeaşi sărbătoare.

Citește și
prefect
Reguli stricte pentru oficierea slujbelor de Crăciun, Anul Nou și Bobotează, în Capitală

Ajunul, adică ziua de 5 ianuarie, este zi de post negru, la fel ca Ajunul Crăciunului sau Vinerea Mare dinaintea Paştilor. Tot în Ajunul Bobotezei, preoţii merg la casele credincioşilor pentru a le aduce, prin stropirea cu apă sfinţită, binecuvântarea Sfintei Treimi.

Credincioşii şi preoţii consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului.

Câte zile se bea aghiasma de la Bobotează

Apa sfinţită la biserică în această zi şi luată de credincioşi nu se strică niciodată. Prin agheasma se înţelege atât apă sfinţită, cât şi slujbă pentru sfinţirea ei. Agheasma mare se săvârşeşte numai de Bobotează, spre deosebire de sfinţirea cea mică a apei, care are loc în biserică în prima zi a fiecărei luni, iar în case, la sfeştanie. Totodată, Agheasma mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 şi 14 ianuarie, altfel este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită.

La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă în care aruncă o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care va scoate crucea din apă va avea noroc tot anul.

Sărbătoarea Bobotezei este cunoscută atât în Biserica Ortodoxă, cât şi în Biserica Romano-Catolică. Botezul Domnului este amintit încă din secolul al II-lea d.Hr de Sfântul Clement Alexandrinul şi în secolul al III-lea de Sfântul Grigorie Taumaturgul.

Începând cu secolul al IV-lea, cuvântări dedicate acestei sărbători găsim atât la părinţii răsăriteni, cât şi la cei din Apus. De Biserica apuseană, Boboteaza a fost adoptată în secolul al IV-lea, fiind cunoscută şi ca “Sărbătoarea celor trei magi”. Tot atunci au fost despărţite cele două mari sărbători: 25 decembrie fiind data stabilită pentru prăznuirea Naşterii Domnului, ca în Apus, şi 6 ianuarie pentru Bobotează.

Ce se sărbătorește de Bobotează – Botezul lui Iisus

Ortodocşii prăznuiesc botezul Mântuitorului în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul. Potrivit scrierilor, în această perioadă, în pustiul Iordanului îşi începuse activitatea profetică Ioan Botezătorul. Prin învăţătura sa, acesta ajunsese să uimească şi să atragă mulţi oameni. Deşi învăţăturile sale erau înscrise în Legea lui Moise, Ioan Botezătorul venea cu ceva nou: curajul să le spună pe faţă şi să le reamintească permanent oamenilor că “s-a apropiat împărăţia cerurilor”.

Când Mântuitorul a apărut pe malul Iordanului, Sfântul Ioan Botezătorul, luminat de Duhul Sfânt, l-a recunoscut şi l-a arătat mulţimilor. Momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a primit botezul este consemnat de toţi cei patru evanghelişti.

Evanghelistul Matei spune că Iisus a venit din Galileea la râul Iordan, unde boteza Ioan Botezătorul, cerând să fie şi el botezat. Ioan i-a spus: “Eu am trebuinţă să fiu botezat de tine şi tu vii la mine”, iar la răspunsul lui Iisus că aşa se cuvine, acesta a fost botezat în cele din urmă de către Ioan.

Boboteaza este o manifestare a celor trei elemente ale Treimii: Fiul este botezat în Iordan de către Ioan, Sfântul Duh se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer îl declară că fiind Fiul Său.

Unde este locul real al Botezului Mântuitorului

Locul real al Botezului Mântuitorului este în Iordania. Totuşi, pe malul israelian al Iordanului a fost amenajat un spaţiu unde creştinii îmbrăcaţi în cămăşi albe lungi, numite “crijme” intră în rău.

Orice pelerinaj făcut în Țara Sfântă are un loc de oprire la râul Iordan, care izvorăşte din Munţii Libanului, apoi traversează Marea Galileii şi după un lung şi sinuos traseu se varsă în Marea Moartă. Unii preoţi îi cufundă de trei ori în apa Iordanului pe credincioşii adulţi, repetând într-un fel botezul. Preoţii ortodocşi romani spun că botezul este unic, de aceea binecuvântează pelerinii stropindu-i cu apă din Iordan.

Aceste ritualuri pot fi văzute în tot anul pe durata pelerinajelor, fără legătură cu Boboteaza. Biserica Ortodoxă din Ierusalim sau Patriarhia Ortodoxă Greacă a Ierusalimului nu a adoptat calendarul bisericesc îndreptat (calendarul gregorian) şi, împreună cu Patriarhia Rusă, Patriarhia Georgiei, Patriarhia Sârbă şi Sfântul Munte Athos, precum şi cu credincioşii romani din Basarabia, sărbătoresc după calendarul neîndreptat (calendarul iulian), adică la o diferenţă de 13 zile.

În Ajunul Bobotezei, credincioşii ortodocşi se adună la râul Iordanului, la locul Botezului Domnului. Slujba Aghesmei celei Mari este săvârşită de Sanctitatea Sa Teofil al III-lea, patriarhul Ierusalimului şi al întregii Palestine, în fruntea unui sobor de arhierei şi preoţi.

Unii pelerini credincioşi spun că în timpul slujbei de Bobotează, pentru câteva clipe, apele Iordanului curg în sens invers. Deşi afară este destul de frig în ianuarie, mulţi dintre credincioşi intra în râul Iordan în cămăşile albe lungi, pe care apoi le păstrează cu grijă pentru a fi îmbrăcaţi cu ele în ziua înmormântării. Înainte de a pleca de lângă râu, pelerinii iau amintire o sticlă cu apă din Iordan, rugându-se să le fie tămăduite suferinţele.

Obiceiuri de Bobotează

La români, ziua de Boboteaza cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în unele zone se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se afla ursitul, se fac prorociri despre noul an.

Sărbătoarea Botezului Domnului cuprinde, pe lângă sfinţirea apei, o serie de obiceiuri populare, printre care o spectaculoasă întrecere de înot a bărbaţilor pentru a scoate din apă o cruce aruncată în apă de preot şi cel practicat de fete, care pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa alesul.

De ce se aruncă crucea în apă

La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul.

În vechime, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de către ceilalţi.

Ce trebuie să facă femeile de Bobotează

Iordănitul femeilor este un alt obicei românesc. În trecut, în satele din nordul ţării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură. După ce serveau masa, ele cântau şi jucau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplător pe drum, îi luau cu forţa la râu, ameninţându-i cu aruncatul în apă. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântâna sau dintr-un râu.

Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc, pe care o pun sub pernă.

Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Boboteaza pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară.

Ce se face în ajun de Boboteaza

De asemenea, potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei, în casele romanilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: coliva, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de “burechiușe” sau “urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, pește prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac. Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi masa.

“Chiralesa” provine din neo-greaca şi înseamnă “Doamne, miluieşte!”. Există credinţa că, strigând “Chiralesa”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie).

După sfinţirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli. Se crede că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroaca, aceştia vor avea rod bogat.

De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.

În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut

Câte zile nu se spală haine după Bobotează

Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. Este cunoscut faptul că în zilele în care sunt sărbători cu cruce roșie, biserica interzice orice activitate casnică, astfel că nu se spală rufe, nu se calcă, nu se coase și nici nu se fac treburi în gospodărie. 

De Bobotează, mai exact pe 6 ianuarie 2023, nu se spală rufe și nici în ziua care urmează după această sărbătoare, având în vedere că pe 7 ianuarie 2023 este prăznuit Sfântul Ioan Botezătorul.

În popor, există o superstiție veche care spune că nu este bine să speli rufe timp de 9 zile după Bobotează, având în vedere că aceasta este ziua în care se sfințesc toate apele. Biserica atrage atenția că aceasta este doar o superstiție și că sunt sfințite doar apele asupra cărora se oficiază slujba liturgică a sfințirii. Astfel, este greșită credința potrivit căreia nu se spală rufe timp de 9 zile după Bobotează, ci interdicția se păstrează doar în zilele în care este sărbătoare cu cruce roșie.

„În cadrul slujbei de sfințire a apei citim în stihirile canonului că „firea apelor se schimbă”. Dar acest lucru nu înseamnă că se sfințesc toate apele, ci doar apa asupra căreia se oficiază slujba liturgică a sfințirii. E bine să știm că harul lui Dumnezeu vine acolo unde este chemat. Nici în cadrul Sfintei Liturghii, harul lui Dumnezeu nu se pogoară peste toată pâinea care este în biserică, pentru a o preface în Trupul Domnului, ci doar asupra darurilor pregătite special pentru aceasta. Pe de altă parte, apa sfințită nu este valabilă doar o anumită perioadă de timp. Din acest motiv, precizăm că este greșită credința că până la sfârșitul praznicului, adică 9 zile după Bobotează, apele sunt sfințite și că nu trebuie să o folosim pentru spălat”, au precizat reprezentanții bisericii citați de crestinortodox.ro.

Catolicii sărbătoresc Epifania pe 6 ianuarie

Catolicii celebrează pe 6 ianuarie Epifania, care simbolizează anunţarea naşterii lui Hristos regilor magi, care au venit să-l vadă pe pruncul abia născut, aducându-i daruri, aur, smirnă şi tămâie.

În Franţa, cu această ocazie se serveşte un fel de plăcintă numită “la galette des rois”, care pe vremuri era împărţită în tot atâtea felii câţi comeseni erau, plus una. Felia suplimentară, denumită “a Bunului Dumnezeu” sau “a Fecioarei”, era oferită primului sărac care apărea în faţa familiei.

Un obicei actual constă în ascunderea unei figurine, reprezentând un rege mag, în interiorul plăcintei, iar cel dintre meseni care va descoperi figurina în porţia sa va fi regele zilei.

În Belgia şi în Olanda există, de asemenea, tradiţia preparării unui desert cu cremă de migdale, similar celui pregătit în Franţa. Cel mai tânăr dintre membrii familiei se ascunde sub masă pentru a alege feliile pentru fiecare, iar cel desemnat regele zilei îşi alege o regină. În timpul acestei zile, copiii străbat străzile intonând cântecul stelei şi intră în case pentru a primi mandarine şi bomboane, tradiţie pe cale de dispariţie în Belgia, dar păstrată încă în regiunile de provincie flămânde.

În Spania sau în unele regiuni din Italia, copiii aşteaptă cadouri de la regii magi pe 6 ianuarie, zi dedicată petrecerii.

Soborul Sfântului Ioan Botezătorul

După Bobotează, este cinstit Sfântul Ioan, numit şi “Înaintemergătorul”, pentru că a anunţat venirea lui Hristos. Părinţii lui, preotul Zaharia şi Elisabeta, erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana. În timp ce Zaharia slujea la templu în Ierusalim, i-a vestit Arhanghelul Gavriil că Elisabeta va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan. Pentru că Zaharia s-a îndoit de această veste, a rămas mut până ce Elisabeta a născut.

Sfântul Ioan Botezătorul a început să predice în al 15-lea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Ponţiu Pilat era procuratorul Iudeii. El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia, de a-l descoperi pe acesta şi a-l face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: “Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor!”.

Ioan l-a mustrat pe Irod Antipa, fiul regelui Iudeei Irod cel Mare, pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. În ura ei, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, la un ospăţ de ziua lui, să ceară de la acesta capul lui Ioan Botezătorul ca răsplată. Sărbătorile închinate Sfântului Ioan Botezătorul mai includ zămislirea (23 septembrie), naşterea (24 iunie) şi tăierea capului (29 august). 

Citește și...
Cum se vor desfășura slujbele de Bobotează în 2021. Patriarhia anunță restricții, ÎPS Teodosie cheamă 10.000 de credincioși
Cum se vor desfășura slujbele de Bobotează în 2021. Patriarhia anunță restricții, ÎPS Teodosie cheamă 10.000 de credincioși

Credincioșii din toată țara se pregătesc de Bobotează, care încheie ciclul sărbătorilor din iarnă. Evenimentele se vor desfășura diferit față de anii trecuți din cauza pandemiei.

Reguli stricte pentru oficierea slujbelor de Crăciun, Anul Nou și Bobotează, în Capitală
Reguli stricte pentru oficierea slujbelor de Crăciun, Anul Nou și Bobotează, în Capitală

Preoții vor merge la credincioși acasă ori înainte de Crăciun ori de Bobotează, "nu vor intra în casele enoriașilor decât la cererea insistentă a acestora", au anunțat luni reprezentanții Prefecturii București și cei ai Bisericii. 

Creștinii pe rit vechi au sărbătorit Boboteaza. Peste 200 de persoane au înotat după cruce
Creștinii pe rit vechi au sărbătorit Boboteaza. Peste 200 de persoane au înotat după cruce

Credincioșii ortodocși de rit vechi au sărbătorit duminică Boboteaza.

Peste două milioane de ruși au luat parte la Boboteaza pentru credincioșii ortodocși de rit vechi
Peste două milioane de ruși au luat parte la Boboteaza pentru credincioșii ortodocși de rit vechi

Credincioșii ortodocși de rit vechi au sărbătorit duminică Boboteaza.

Recomandări
Doar un sfert dintre români sunt asigurați obligatoriu împotriva cutremurelor, deși este ieftin și riscă și amenzi
Doar un sfert dintre români sunt asigurați obligatoriu împotriva cutremurelor, deși este ieftin și riscă și amenzi

Marea majoritate a românilor nu și-au asigurat locuințele împotriva cutremurelor, deși asigurarea este obligatorie și ieftină, potrivit datelor PAID.

Ce a mai rămas din orașul turc Kahramanmaraș. Imagini de la fața locului, trimise de corespondenții Pro TV | VIDEO
Ce a mai rămas din orașul turc Kahramanmaraș. Imagini de la fața locului, trimise de corespondenții Pro TV | VIDEO

Două echipe Pro TV se află, în prezent, în orașul Kahramanmaraș, din Turcia, de unde oferă noi detalii despre situația critică din zonă.

Erdogan a decretat stare de urgență în zece orașe turcești, după cutremurele devastatoare. GALERIE FOTO
Erdogan a decretat stare de urgență în zece orașe turcești, după cutremurele devastatoare. GALERIE FOTO

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat stare de urgență pentru trei luni în zece orașe din țară, afectate de cutremurele devastatoare de luni.