Sfânta Parascheva – povestea, „minunile” și tot ce trebuie să știi despre sărbătoarea de pe 14 octombrie
Sfânta Parascheva, sărbătoarea care pică anual pe 14 octombrie, aduce în prim-plan viața faptele sfintei, tradițiile care se păstrează de secole și semnificația religioasă a acestei zile importante în calendarul ortodox.
Sfânta Parascheva, sărbătorită pe 14 octombrie, este una dintre cele mai iubite sfinte ale poporului român, ocrotitoarea Moldovei și a întregii țări.
În fiecare an, sute de mii de credincioși din România și din întreaga lume ajung la Iași pentru a se închina la moaștele sale și pentru a cere ajutor. Iată cine a fost Sfânta Parascheva și descoperă tot ce trebuie să știi despre minunile sfintei.
Cine a fost Sfânta Parascheva
Sfânta Parascheva este una dintre cele mai iubite sfinte ale Ortodoxiei, prăznuită în fiecare an pe 14 octombrie. S-a născut spre sfârșitul secolului al X-lea, în satul Epivata, aproape de Constantinopol (astăzi localitatea Selimpașa, Turcia), într-o familie înstărită și credincioasă.
Încă din copilărie a simțit chemarea spre credință. La doar 10 ani, după ce a auzit cuvintele Evangheliei „Cine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine” (Marcu 8, 34), a împărțit săracilor tot ce avea și a ales să ducă o viață retrasă, dedicată rugăciunii.
O perioadă a trăit la Constantinopol, apoi a mers în zona Pontului, unde a stat cinci ani la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea. În cele din urmă, pașii au purtat-o până în Țara Sfântă, în pustiul Iordanului. Acolo și-a dus viața în rugăciune și post, până la moartea sa, în jurul anului 1071, conform Doxologia.ro.
Tradiția spune că trupul Sfintei Parascheva a fost îngropat în satul natal, anonim, dar mai târziu a fost descoperit neputrezit și mirosind a mir. Moaștele Sfintei Parascheva au fost de atunci cinstite și considerate izvor de vindecare pentru credincioși.
Istoria sărbătorii de 14 octombrie
Ziua de 14 octombrie a fost aleasă în calendarul ortodox pentru cinstirea Sfintei Parascheva pentru că atunci este amintită mutarea ei la cele veșnice. În calendarul ortodox, această dată apare sub numele de „Sfânta Parascheva de la Iași” și este marcată prin slujbe și procesiuni speciale.
Legătura puternică a Moldovei cu Sfânta a început în 1641, când domnitorul Vasile Lupu a adus moaștele ei la Iași și le-a așezat mai întâi la Biserica „Sfinții Trei Ierarhi”. În 1889, racla a fost mutată în Catedrala Mitropolitană din Iași, unde se află și astăzi, devenind un adevărat centru de pelerinaj pentru credincioșii din întreaga țară.
De atunci, 14 octombrie a rămas hramul Marii Catedrale din Iași. Procesiunea cu moaștele a devenit o tradiție care s-a păstrat peste secole, chiar dacă în perioada comunistă a fost întreruptă. În 1944, din cauza războiului, racla a fost dusă temporar la București, dar s-a întors la Iași după terminarea conflictului.
După 1989, odată cu libertatea recâștigată, pelerinajele au prins din nou viață și au crescut an de an. Astăzi, pe 14 octombrie, Iașiul devine loc de rugăciune și de sărbătoare, cu mii de pelerini care vin din toată țara și din afara ei pentru a se ruga.
Moaștele Sfintei Parascheva și pelerinajele – cum se sărbătorește astăzi
În fiecare an, pe 14 octombrie, Iașiul devine loc de pelerinaj pentru zeci de mii de oameni care vin să se închine la moaștele Sfintei Parascheva, aflate în Catedrala Mitropolitană. Este cel mai mare pelerinaj din România, iar atmosfera din oraș se schimbă complet în acele zile.
Credincioșii sosesc din toate colțurile țării, unii pe jos, alții cu autobuze sau mașini. Se așază la rând de la primele ore ale dimineții și așteaptă ore întregi, uneori chiar și peste noapte, ca să ajungă la racla Sfintei. În tot acest timp, în curtea Catedralei se țin slujbe și rugăciuni.
În ultimii ani, pelerinajul a căpătat o amploare uriașă. S-au introdus trenuri și autobuze speciale spre Iași, autoritățile pregătesc corturi de prim-ajutor, iar voluntari și preoți stau de vorbă cu oamenii sau îi ajută la nevoie. Cozile ajung uneori pe kilometri întregi, un șir nesfârșit de credincioși care trec prin fața Catedralei.
Minuni și legende ale Sfintei Parascheva
De-a lungul vremii, credincioșii au vorbit despre multe minuni legate de Sfânta Parascheva, care ar fi venit în ajutorul oamenilor aflați în necazuri mari.Cea mai cunoscută rămâne „ploaia din 1947”. Moldova trecea atunci printr-o secetă grea, iar moaștele Sfintei au fost purtate în procesiuni prin sate. Martorii spun că imediat după trecerea lor s-au strâns nori și a început să plouă. Seceta s-a sfârșit, iar oamenii au ridicat troițe în semn de recunoștință, notează crestinortodox.ro.
În 1950, o studentă din Iași, diagnosticată cu leucemie incurabilă, s-a rugat cu credință la Sfânta Parascheva. După două luni de post și rugăciuni, dar și după participarea la slujbele de la raclă, fata s-ar fi vindecat și a reușit să își continue studiile.
Tot în anii ’50, Securitatea ar fi vrut să îngroape moaștele Sfintei în secret, într-un cimitir din Iași. Planul nu a putut fi dus la capăt, pentru că o furtună cu ploaie și grindină a lovit locul chiar atunci. Se spune că, după ce s-au tras clopotele și s-au rostit rugăciuni, furtuna s-a potolit brusc.
Un alt episod este cel din 1955, când o femeie din Iași, aflată în depresie, a vrut să-și ia viața aruncându-se în fața trenului. În timp ce soțul ei se ruga la racla Sfintei, fiica lor a visat că Sfânta Parascheva o ia pe mama în brațe și o salvează. Femeia a renunțat la gestul disperat și s-a întors acasă.
Se mai povestește și că, într-o dimineață, două bătrâne au vrut să-i pună sub cap o perniță brodată, ca dar de mulțumire. Atunci, capul Sfintei s-ar fi ridicat singur de pe raclă, ca și cum ar fi acceptat darul, după care a revenit la loc.
Tradiții și obiceiuri de Sfânta Parascheva
În tradiția populară, ziua de 14 octombrie, când este sărbătorită Sfânta Parascheva, are multe semnificații și obiceiuri vechi. Din bătrâni se spune că nu se muncește în această zi, pentru a nu atrage ghinionul sau bolile. Oamenii evită treburile casnice, cum ar fi cusutul, spălatul sau torsul lânii, dar și munca la câmp.
Tot în această zi se ține post, iar gospodinele pregătesc mâncăruri de post și colaci din grâu, pe care îi împart săracilor sau îi duc la biserică pentru binecuvântare. Mulți aprind și o lumânare în casă, ca semn de curățire și protecție împotriva răului.
Pentru ciobani și comunitățile pastorale, 14 octombrie marchează „îngroparea verii”. Atunci sunt coborâte oile de la munte și pregătite pentru iernat. Se spune că felul în care dorm oile în acea noapte arată cum va fi iarna: dacă stau adunate, urmează ger, dacă sunt risipite, iarna va fi mai blândă. În sate se aprind focuri ritualice pentru alungarea duhurilor rele, iar în unele locuri se țin târguri sau se fac înțelegeri pentru angajarea ciobanilor pe timp de iarnă.
Superstițiile se leagă și de vreme: dacă plouă de Sfânta Parascheva, iarna va fi ușoară, iar dacă e senin și frig, iarna se anunță grea. De asemenea, se spune că visele din noaptea dinainte pot fi semne sau prevestiri.
Agerpres
Agerpres
Agerpres
Shutterstock
Agerpres
Agerpres
ULTIMELE ȘTIRI
CELE MAI CITITE
Etichete: calendar ortodox, iași, sarbatori, Sfânta Parascheva,
