Potrivit Strategiei Naționale pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025–2030, doar aproximativ 30% dintre pacienții cu AVC beneficiază de recuperare în secțiile de neurologie.
România a înregistrat progrese în tratamentul acut al accidentului vascular cerebral (AVC), prin extinderea accesului la tromboliză intravenoasă și trombectomie mecanică. Cu toate acestea, pentru mulți pacienți, provocările continuă după stabilizarea stării de sănătate și externarea din spital, când începe procesul de recuperare. Potrivit ALIA, accesul la serviciile de neuroreabilitare rămâne insuficient și inegal distribuit la nivel național, acestea fiind concentrate în special în marile orașe și în centrele universitare.
Peste 90% dintre pacienții eligibili ar trebui incluși în programe de neuroreabilitare până în 2030
Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025–2030 stabilește obiective pentru îmbunătățirea accesului la recuperare după AVC. Până în 2030, autoritățile urmăresc includerea a peste 90% dintre pacienții eligibili în programe de neuroreabilitare. De asemenea, documentul prevede ca 20% dintre acești pacienți să poată fi transferați direct către servicii de reabilitare.
ALIA subliniază că aceste procente reprezintă ținte pentru anul 2030, nu situația actuală a sistemului medical, și consideră necesară monitorizarea transparentă a progresului și publicarea periodică a datelor privind accesul efectiv la servicii. Organizația atrage atenția și asupra timpilor mari de așteptare. Potrivit președintei ALIA, Liliana Curea, unii pacienți ajung să aștepte patru-cinci luni pentru a obține un loc într-o secție de recuperare.
"Salvarea vieții este doar primul pas. Pentru pacient și familie, adevărata provocare continuă după externare, când începe drumul recuperării", a declarat Liliana Curea, președinta Asociației pentru Lupta Împotriva AVC.
Aceasta a evidențiat nevoia unor servicii de neuroreabilitare accesibile, a continuității îngrijirii între spital și comunitate și a unei finanțări adaptate nevoilor reale ale pacienților.
Ce presupune recuperarea după un AVC
Recuperarea după un accident vascular cerebral este un proces de durată, care trebuie adaptat deficitelor și obiectivelor fiecărui pacient. Aceasta poate include kinetoterapie, terapie ocupațională, logopedie, evaluare neuropsihologică, sprijin pentru sănătatea mintală și intervenții pentru reluarea activităților cotidiene.
Specialiștii spun că recuperarea trebuie să înceapă cât mai devreme, atunci când starea medicală a pacientului permite, și să continue prin servicii coordonate, astfel încât persoana afectată să poată reveni, pe cât posibil, la viața de familie, la activitățile sociale și la muncă. Accesul la recuperare nu ar trebui să depindă de posibilitățile financiare ale familiei, de județul în care locuiește pacientul sau de capacitatea acestuia de a identifica singur serviciile disponibile. Un traseu funcțional de îngrijire presupune colaborarea dintre spitale, serviciile de reabilitare, medicii de familie și serviciile comunitare, precum și implicarea pacienților în deciziile referitoare la tratament și recuperare.
Cum poate fi recunoscut un AVC
Cu ocazia Zilei Mondiale a Accidentului Vascular Cerebral, ALIA reamintește importanța recunoașterii rapide a simptomelor și a apelării imediate a numărului de urgență 112.
Printre principalele semne de alarmă se numără:
Asimetria feței – o parte a feței poate părea căzută.
Tulburările de vorbire – persoana vorbește neclar, incoerent sau întâmpină dificultăți în exprimare.
Slăbiciunea unui braț sau a unui picior – dificultatea de a mișca un membru sau mai multe membre, în special pe aceeași parte a corpului.
Recunoașterea simptomelor și intervenția medicală rapidă pot face diferența în evoluția pacientului. Totodată, pentru persoanele care supraviețuiesc unui AVC, accesul la recuperare și sprijin pe termen lung trebuie să fie parte integrantă a îngrijirii medicale.
.webp)
