Auditorii concluzionează că documentele contabile ale instituției și ale celor 151 de entități din subordine „nu oferă o imagine fidelă asupra execuției bugetare”, semnalând deficiențe grave și generalizate în controlul intern și în gestionarea fondurilor publice.
Raportul, publicat pe 18 noiembrie 2026, scoate la iveală o serie de nereguli majore, de la erori contabile de miliarde de lei, până la risipă bugetară și acordarea nelegală a beneficiilor sociale.
1. Erori de miliarde în contabilitate și bani blocați inutil
Datorii de 2,64 miliarde lei neînregistrate: La nivelul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS), nu au fost înregistrate în contabilitate, la momentul depunerii cererilor de decontare, obligațiile de plată către furnizorii de energie electrică și gaze naturale pentru compensarea facturilor. Mai mult, în unele cazuri, plățile s-au făcut înaintea emiterii deciziilor de aprobare și fără viza de control financiar preventiv.
Peste 1 miliard de lei blocați în buget. Ministerul nu a respectat obligația de a analiza lunar creditele bugetare neutilizate și de a le propune spre anulare. Astfel, la finalul anului 2025, peste 1,02 miliarde de lei au rămas neutilizați fără să existe angajamente legale de plată, privând bugetul de stat de lichidități.
Apel nejustificat la Fondul de rezervă. În august 2025, ministerul a cerut și primit 30 de milioane de lei din Fondul de rezervă al Guvernului pentru ajutoare de urgență în județele Neamț și Suceava (afectate de fenomene meteo), deși avea deja în bugetul propriu și la ANPIS credite disponibile și neutilizate de peste 356 de milioane de lei la capitolul Asistență socială.
Fuziune făcută „pe genunchi”. Protocolul de predare-primire a patrimoniului în urma absorbției fostului Minister al Familiei nu a fost semnat de miniștrii celor două instituții și nu are viză de control financiar preventiv, ceea ce face ca preluarea activelor și datoriilor să fie vulnerabilă din punct de vedere juridic.
2. Direcții județene fără activitate, plătite doar pentru salarii
Auditul a descoperit o situație absurdă la nivelul mai multor Direcții Județene pentru Familie și Tineret (DJFT), preluate de la fostul Minister al Familiei:
Directorii fără subordonați și fără activitate: La DJFT Buzău, Prahova, Sibiu și Vâlcea, statul a plătit salarii estimate la 273.352 lei exclusiv pentru funcțiile de director executiv, fără ca aceste instituții să aibă patrimoniu, sedii proprii dovedite sau să deruleze vreun proiect pentru tineret.
Pentru a-și putea încasa salariile, era detașat câte un funcționar din alt județ (Dâmbovița sau Gorj) pentru o singură zi pe lună, strict pentru a întocmi statele de plată.
O situație similară a fost găsită și la DJFT Gorj și Dâmbovița, unde cheltuielile salariale au ajuns la 1,35 milioane lei, fără a exista dovezi ale desfășurării activităților specifice pentru care au fost înființate (deși existau angajați inclusiv la compartimentul de achiziții și patrimoniu).
3. Spații publice date pe nimic privaților și subînchiriate de 11 ori mai scump
Curtea de Conturi a identificat abateri grave în administrarea patrimoniului la Casele de Cultură ale Studenților (CCS) și la Complexul Cultural Sportiv Studențesc (CCSS) „Tei”, unde venituri estimate la peste 4 milioane de lei au fost încasate fără aprobări legale (hotărâre de Guvern sau licitație publică) și nu au fost virate la bugetul de stat:
Afacerea de la CCSS „Tei”. Complexul a pus la dispoziția unei firme private, printr-un simplu contract de „prestări servicii” pe 7 ani, clădiri și terenuri de peste 4.500 mp (ulterior reduși la 2.934 mp) la un tarif derizoriu de 136 lei/oră. Auditorii au constatat că firma privată organiza acolo nunți și evenimente corporate, percepând 700 de euro pentru doar 2 ore (pentru cununii pe malul lacului) – adică un preț de circa 11 ori mai mare decât chiria plătită statului. În 2025, CCSS „Tei” a încasat din acest contract 131.942 lei, în timp ce firma privată a raportat un profit net de peste 1,09 milioane de lei.
Terenul de rugby dat gratis 6 luni. Printr-un alt contract nelegal, CCSS „Tei” a cedat un teren de rugby și o tribună unei entități private (100 lei/oră) și a exonerat-o de la plata chiriei timp de 6 luni (pierdere estimată la 66.321 lei) pe motiv că face investiții de 3 milioane lei. Lucrările nu au fost însă recepționate și nici înregistrate în patrimoniul statului.
Externalizări ilegale și costisitoare. Tot la CCSS „Tei”, conducerea a plătit 120.000 lei unei firme de avocatură fără acordul ministrului (deși ministerul are juriști, iar un jurist propriu ar fi costat de peste două ori mai puțin) și 210.873 lei unei firme private pentru servicii de resurse umane și salarizare, deși avea deja angajați în departamentul de profil. Culmea, în ciuda consultanței externe plătite scump, salarizarea a fost calculată greșit.
4. Ajutoare sociale pentru decedați, deținuți, jucători la jocuri de noroc și pensionari cu salarii de 100.000 lei
Suma de aproape 94 de milioane de lei cumulează ajutoare sociale și indemnizații estimate ca plătite necuvenit (circa 48 de milioane de lei – pentru VMI, stimulent de inserție, alocații, indemnizații de creștere a copilului, pensii/sprijin peste plafon sau indemnizații sociale pentru nerezidenți) și sprijinul financiar de 45,8 milioane de lei acordat pensionarilor care aveau și salarii active. Astfel:
Venitul Minim de Incluziune (VMI): Prejudiciul estimat este de 20,7 milioane de lei. Ajutoarele destinate combaterii sărăciei au ajuns la persoane care câștigaseră bani din dividende sau jocuri de noroc (abatere estimată la 16 milioane lei), la familii care dețineau mai multe mașini sau ambarcațiuni/iahturi peste limita legală (1,46 milioane lei), la persoane cu depozite bancare peste plafon (326.931 lei), dar și la persoane decedate (46.451 lei) sau aflate în închisoare (92.643 lei), printre alte abateri.
Stimulentul de inserție: Peste 20,6 milioane de lei au fost plătiți nelegal către persoane care nu mai aveau venituri impozabile sau care figurau concomitent ca șomeri.
Alocații de stat pentru copii: S-au plătit necuvenit sume estimate la 764.636 lei pentru copii sau reprezentanți legali care erau decedați, ori către părinți aflați în detenție, fără a se verifica dacă banii ajung în interesul copilului.
Indemnizația de creștere a copilului: S-au identificat plăți nelegale estimate la 1,2 milioane lei către părinți care aveau venituri peste plafonul legal, încasau simultan și stimulentul de inserție sau executau pedepse cu închisoarea.
Sprijinul de 800 lei pentru pensionari: Din cauza unei legi necorelate, ajutorul destinat pensionarilor cu pensii de până la 2.574 lei a fost încasat și de peste 72.300 de pensionari care aveau și venituri din salarii – unele de peste 100.000 de lei pe lună (un impact bugetar de 45,85 milioane de lei). Tot la acest sprijin, auditorii au estimat un prejudiciu de 1.045.120 lei din cazuri în care pensia recalculată depășea plafonul legal, iar la indemnizația socială pentru pensionari au identificat plăți estimate la 348.955 lei către beneficiari cu domiciliul în afara României.
Indemnizații pentru persecutați politic: Casele de pensii au plătit necuvenit circa 3,3 milioane lei, acordând indemnizații integrale unor urmași care erau deja majori în timpul persecuției sau care s-au născut după încetarea acesteia (și aveau dreptul doar la 50%).
5. Sporuri inventate și salarii calculate greșit
La nivelul caselor de cultură studențești, auditorii au descoperit erori salariale de 1,67 milioane lei: angajați încadrați ilegal pe grilele administrației centrale, sporuri de condiții vătămătoare majorate ilegal (la CCS Alba-Iulia directorul și-a acordat singur, prin decizie proprie, un spor de 974 lei, fără ordin de ministru) și indemnizații de doctorat plătite la CCS București pentru simple activități de „monitorizare media”.
Curtea de Conturi a trasat conducerii Ministerului Muncii termen până la 30 iunie 2027 pentru a remedia deficiențele, a recupera prejudiciile și a intra în legalitate.
Potrivit raportului, chiar în timpul desfășurării misiunii de audit, o parte dintre instituțiile subordonate au început să dispună măsuri de remediere parțială:
- Agențiile județene pentru plăți și inspecție socială (AJPIS) din peste 25 de județe și București au demarat procedurile de remediere pentru recuperarea sumelor plătite necuvenit la stimulentul de inserție, venitul minim de incluziune, indemnizațiile de creștere a copilului și alocații.
- Casele teritoriale de pensii din mai multe județe (printre care Cluj, Hunedoara, Olt, Arad, Timiș, Gorj, Ilfov, Bihor, Suceava) au început revizuirea dosarelor și recuperarea debitelor privind indemnizațiile sociale, sprijinul de 800 de lei, indemnizațiile pentru persecutați politic și punctajele din agricultură.
- CCSS „Tei” a dispus măsuri parțiale de remediere privind închirierea spațiilor și scoaterea din evidență a unor creanțe nerecuperabile, iar pentru DJFT Sibiu ministerul a depus declarația fiscală rectificativă pentru salariile plătite.