Marea Mediterană este una dintre cele mai importante mări ale lumii, dar numele ei ascunde o semnificație mai puțin cunoscută.
Ce înseamnă numele „Marea Mediterană”
Marea Mediterană se numește astfel deoarece denumirea provine din latinescul „Mar Medi Terraneum”, care înseamnă „marea din mijlocul uscatului”.
Pentru romani, „Medi” însemna mijloc, iar „Terra” însemna pământ, uscat sau lume.
Numele descrie foarte bine Marea Mediterană, deoarece este o mare intercontinentală situată între Europa, Asia și Africa. Apele sale scaldă țărmurile a 22 de țări și găzduiesc mai multe porturi importante, cu o activitate intensă, conform sensationalspain.
Această mare este legată de Oceanul Atlantic prin Strâmtoarea Gibraltar, unde are loc un important schimb de ape. Apele Atlanticului, mai puțin sărate, pătrund în bazinul mediteranean și formează un curent de suprafață. În același timp, apa Mării Mediterane, care este mai sărată și mai densă, se scufundă la adâncime și iese prin Strâmtoarea Gibraltar.
De unde provine denumirea Mării Mediterane
Marea Mediterană a fost o adevărată binecuvântare pentru multe civilizații antice de-a lungul istoriei, motiv pentru care această mare a primit de-a lungul timpului sute de denumiri diferite.
Există diverse surse istorice, precum manuscrise, inscripții pe piatră, papirusuri și materiale tipărite, care ne permit să aflăm care au fost denumirile folosite în Antichitate pentru această mare.
Cuvântul englezesc Mediterranean a fost folosit uneori cu acest sens. Un exemplu este Philemon Holland (1552–1637), care l-a utilizat în lucrarea The historie of the world: commonly called, the Naturall Historie of C. Plinius Secundus (Londra, 1634), o traducere a lucrării Naturalis Historia (Istoria naturală – 77), scrisă de omul de stat și savantul roman Pliniu cel Bătrân (23–79), conform wordhistories.
Cuvântul latin este format din: – medius, care înseamnă mijloc; – terra, care înseamnă pământ; – -āneus, un sufix folosit pentru formarea adjectivelor.
În latină, mediterrāneus provine din grecescul antic μεσόγαιος (= mesógaios), care înseamnă situat în mijlocul uscatului: – elementul μεσο- (= meso-), de la μέσος (= mésos), care înseamnă mijloc, apare și în denumirea Μεσοποταμία (= Mesopotamía), derivată din μεσοποτάμιος (= mesopotámios), cu sensul de între râuri. În greacă, ποταμός (= potamós) înseamnă râu. Mesopotamia este o regiune antică din Asia, situată între râurile Tigru și Eufrat; – elementul γήϊος (= géïos), care înseamnă al pământului, provine de la γῆ (= gê), cu sensul de pământ. De aici provin și cuvinte precum geografie.
În latina clasică, Marea Mediterană era numită de obicei mare nostrum, adică marea noastră (dar și mare internum și mare intestinum). Termenul Mediterraneus a început să fie folosit pentru a desemna această mare abia în latina postclasică, în secolele al III-lea sau al IV-lea, în expresia mare Mediterraneum. Sensul inițial al denumirii pare să fi fost marea din mijlocul pământului, și nu marea înconjurată de uscat, după cum explică Isidor de Sevilla (aproximativ 560–636), arhiepiscop spaniol și Doctor al Bisericii, în lucrarea Originum sive Etymologiarum (Originile sau Etimologiile):
Cum era numită Marea Mediterană în antichitate
Marea Mediterană a avut de-a lungul istoriei numeroase denumiri, date de diferitele popoare care au locuit în jurul ei. Romanii se refereau la Marea Mediterană prin denumirea „Mare Nostrum”, care înseamnă „Marea noastră”.
Pe lângă romani, Marea Mediterană a avut mai multe denumiri în rândul civilizațiilor antice care au locuit în această regiune.
Pentru turci, era „Marea Albă” sau „Akdeniz”, iar pentru evrei, „Marea cea Mare” sau „Yam Gadol”. În limba engleză, denumirea Mediterranean Sea are, de asemenea, sensul de „marea dintre ținuturi”, o denumire potrivită pentru un întins corp de apă care leagă atât de multe țări de-a lungul țărmurilor sale.
Ce țări sunt în jurul Mării Mediterane
Datorită dimensiunii și poziției sale centrale, Marea Mediterană se învecinează cu 21 de țări situate pe trei continente. Europa are cel mai mare număr de țări cu ieșire la Marea Mediterană, respectiv 12. Populațiile menționate mai jos sunt cele de la jumătatea anului 2017.
Africa
Algeria se întinde pe o suprafață de 2.382.741 km² și are o populație de 40.969.443 de locuitori. Capitala țării este Alger.
Egiptul se află în cea mai mare parte în Africa, însă Peninsula Sinai este situată în Asia. Țara are o suprafață de 1.001.450 km² și o populație de 97.041.072 de locuitori. Capitala este Cairo.
Libia are o populație de 6.653.210 locuitori, răspândită pe o suprafață de 1.759.540 km². Aproximativ o șesime dintre locuitori trăiesc însă în capitala Tripoli, cel mai populat oraș al țării.
Marocul are o populație de 33.986.655 de locuitori și se întinde pe o suprafață de 446.550 km². Capitala este Rabat.
Tunisia, a cărei capitală este Tunis, este cea mai mică țară africană de la Marea Mediterană, cu o suprafață de doar 163.610 km² și o populație de 11.403.800 de locuitori, conform thoughtco.
Asia
Israelul are o suprafață de 20.770 km² și o populație de 8.299.706 locuitori. Țara consideră Ierusalimul drept capitală, deși cea mai mare parte a comunității internaționale nu îl recunoaște ca atare.
Libanul are o populație de 6.229.794 de locuitori, concentrată pe o suprafață de 10.389 km². Capitala este Beirut.
Siria se întinde pe o suprafață de 1.850.000 km², iar capitala este Damasc. Populația este de 18.028.549 de locuitori, în scădere față de nivelul de 21.018.834 înregistrat în 2010, cel puțin parțial din cauza războiului civil de lungă durată.
Turcia, cu o suprafață de 783.562 km², se află atât în Europa, cât și în Asia, însă 95% din teritoriul său este situat în Asia, la fel ca și capitala Ankara. Țara are o populație de 80.845.215 locuitori.
Europa
Albania are o suprafață de 28.743 km² și o populație de 3.047.987 de locuitori. Capitala este Tirana.
Bosnia și Herțegovina, care a făcut parte din Iugoslavia, se întinde pe o suprafață de 51.196 km². Are o populație de 3.856.181 de locuitori, iar capitala este Sarajevo.
Croația, care a făcut, de asemenea, parte din Iugoslavia, are o suprafață de 56.570 km². Capitala este Zagreb, iar populația este de 4.292.095 de locuitori.
Cipru este o țară insulară cu o suprafață de 9.251 km², înconjurată de Marea Mediterană. Are o populație de 1.221.549 de locuitori, iar capitala este Nicosia.
Franța are o suprafață de 643.801 km² și o populație de 67.106.161 de locuitori. Capitala este Paris.
Grecia se întinde pe o suprafață de 131.959 km², iar capitala este orașul antic Atena. Țara are o populație de 10.768.477 de locuitori.
Italia are o populație de 62.137.802 de locuitori. Cu Roma drept capitală, țara se întinde pe o suprafață de 301.340 km².
Cu o suprafață de doar 316 km², Malta este a doua cea mai mică țară care are ieșire la Marea Mediterană. Are o populație de 416.338 de locuitori, iar capitala este Valletta.
Cel mai mic stat de la Marea Mediterană este Monaco, un oraș-stat cu o suprafață de doar 2 km² și o populație de 30.645 de locuitori.
Muntenegru, o altă țară care a făcut parte din Iugoslavia, are, de asemenea, ieșire la Marea Mediterană. Capitala este Podgorica, țara are o suprafață de 13.805 km² și o populație de 642.550 de locuitori.
Slovenia, care a făcut parte din fosta Iugoslavie, are capitala la Ljubljana. Țara se întinde pe o suprafață de 20.269 km² și are o populație de 1.972.126 de locuitori.
Spania se întinde pe o suprafață de 505.990 km² și are o populație de 48.958.159 de locuitori. Capitala este Madrid.
De ce Marea Mediterană are o importanță atât de mare pentru Europa, Africa și Asia
Marea Mediterană este una dintre principalele mări interioare ale Europei și face legătura între continent, Orientul Mijlociu și Africa. Importanța ei nu ține doar de poziția geografică, ci mai ales de rolul său strategic și geopolitic.
Pentru Europa, Marea Mediterană reprezintă o importantă cale de legătură cu Africa și Asia și un spațiu esențial pentru securitatea continentului. De-a lungul istoriei, marile puteri au încercat să controleze această zonă tocmai pentru a-și extinde influența asupra Europei. Pentru Marea Britanie, de exemplu, Mediterana a fost o legătură importantă cu India, iar după al Doilea Război Mondial a devenit esențială pentru influența Statelor Unite în Europa și Orientul Mijlociu.
Un alt aspect important este faptul că stabilitatea Mării Mediterane depinde în mare măsură de controlul țărmurilor sale. Spre deosebire de oceane, unde rivalitatea se bazează în principal pe puterea navală, în Mediterana controlul porturilor, al strâmtorilor și al punctelor de acces poate fi decisiv. De aceea, o putere care controlează zone-cheie precum Strâmtoarea Dardanele, Canalul Suez sau trecerea dintre Sicilia și Tunisia poate avea o influență mult mai mare asupra întregului bazin, scrie hoover.
Marea Mediterană a avut un rol important în rivalitățile dintre marile puteri. Romanii au reușit să controleze cea mai mare parte a bazinului, iar în perioada modernă Statele Unite au ajuns să aibă o influență dominantă în regiune după al Doilea Război Mondial.
În prezent, unitatea geopolitică a Mediteranei este afectată de mai multe evoluții. Instabilitatea politică din nordul Africii și Orientul Mijlociu a contribuit la creșterea migrației către Europa. În același timp, Rusia și-a consolidat prezența în regiune, în special prin implicarea în Siria, iar China și-a extins treptat influența economică și politică în unele state de la Marea Mediterană.
.webp)
