Țara are peste 360 de kilometri de coastă, cu locuri care amintesc de litoralul românesc de acum câteva decenii. Dar, dincolo de imaginile perfecte de pe rețelele sociale, Albania rămâne o țară a contrastelor: are plaje superbe, însă drumurile sunt grele, iar facilitățile nu țin mereu pasul cu valul de turiști.
Albania are peste 360 de kilometri de coastă la Marea Adriatică și Marea Ionică, cu ape albastre-turcoaz. În 2025, țara a primit aproape 12,5 milioane de vizitatori străini, de peste cinci ori populația sa.
Dar Albania turistică nu este paradisul de pe rețelele sociale.
Prima oprire: aeroportul din Tirana – modernizat, dar deja sub presiunea numărului tot mai mare de turiști.
Turist român: „Mi s-a părut micuț. Prea multă înghesuială și prea mulți oameni deodată. Am avut noroc că noi am venit cu pașaportul și am trecut mult mai rapid.”
Transportul e marea problemă
Românii pot intra în Albania și cu buletinul, însă pașaportul biometric le deschide porțile automate de control.
Urmează drumul. Transportul rămâne una dintre limitele Albaniei turistice. Trenuri nu sunt, iar autobuzele – multe foarte vechi – nu ajung ușor la plajele izolate sau în zonele montane.
Soluția rămâne mașina de închiriat.
Însă, dincolo de șoselele principale, multe drumuri locale sunt înguste, denivelate și pline de gropi. Mergi încet, cu impresia că poate ai greșit traseul. Aici înțelegi repede de ce, în cazul multor mașini de închiriat, asigurările prezentate ca fiind complete nu acoperă toate defecțiunile.
În final apare marea. Superbă.
Corespondent PROTV: „Dacă vă doriți o vacanță pe plaje care amintesc de Vama Veche și Corbu de acum 20 de ani, Albania poate fi o opțiune. Aici încă mai găsiți locuri neatinse de mâna omului.”
Albania avea, în 2024, peste două mii de structuri de cazare și peste 130.000 de locuri. Investițiile se văd mai ales în zonele turistice, unde apar hoteluri, restaurante și servicii noi. Se construiește uneori bloc lângă bloc.
Corespondent PROTV: „Pe litoralul albanez, astfel de contraste apar la tot pasul: clădiri în paragină, câini vagabonzi și, chiar peste drum, blocuri moderne – semn al progresului și al dorinței de schimbare.”
La aproximativ o oră de Tirana este Durrës, una dintre cele mai cunoscute stațiuni de pe litoralul albanez. Aici am întâlnit și români, atrași mai ales de prețuri. Pentru 11 zile, patru persoane au plătit 3.500 de lei pe un apartament cu două camere. Biletele de avion au fost și ele în jur de 1.500 de lei.
Turiști români: „Șezlongurile sunt - două șezlonguri și o umbrelă – 5 euro. Berea între 2 și 5 euro. Prețurile sunt rezonabile. Dar infrastructura e cam România anilor 2000.”
La câteva ore de mare, peisajul se schimbă complet.
Corespondent PROTV: „Albania, cunoscută mai ales pentru litoralul său, mizează acum pe frumusețea zonelor montane – peisaje mai puțin explorate și costuri mai reduse decât în alte destinații europene. Autoritățile și operatorii din turism speră ca muntele să atragă vizitatori pe tot parcursul anului.”
Un exemplu este Berat, oraș inclus în patrimoniul UNESCO, cu case albe ridicate pe versanți, pus în valoare și cu peste 6 milioane de euro de la Uniunea Europeană.
Olivia, hotelier: „Probabil mulți turiști au auzit și în România că Albania este promovată ca o destinație ieftină. Este într-adevăr ieftină, dar poate fi și destul de scumpă. Aș spune că, din acest punct de vedere, seamănă destul de mult cu România. Am observat și în România că, dacă mergi, de exemplu, la București, găsești cazări de lux sau lounge-uri, baruri și restaurante de lux.”
Pentru noi, Albania are ceva familiar: oameni primitori, prețuri încă rezonabile și o apropiere de mentalitate care face vacanța mai ușoară. Merită văzută acum, însă cu așteptările corecte.
Camelia Donțu
