Acest lucru reiese din nou din testul de iarnă realizat de Automobil Clubul Norvegian (NAF), unul dintre cele mai respectate teste de autonomie din industria auto. Zeci de modele au fost puse la încercare în condiții de iarnă extreme, pe un traseu de peste 400 de kilometri, care pornește din Oslo și traversează regiuni montane, potrivit racing.nl.
Metodologia este simplă și transparentă. Toate mașinile participante sunt încărcate la 100%, pornesc simultan și parcurg exact același traseu. Testul se încheie pentru fiecare vehicul în momentul în care acesta începe să piardă din putere, nu abia atunci când bateria se descarcă complet. Astfel, rezultatele oferă o imagine realistă a distanței pe care o poate parcurge o mașină în condiții pe care mulți șoferi le întâlnesc în utilizarea de zi cu zi.
Traseul pune mașinile electrice la încercare
Traseul adaugă un nivel suplimentar de dificultate. Pornind de la o altitudine apropiată de nivelul mării, acesta urcă la peste 1.000 de metri și se încheie la aproximativ 750 de metri. Diferențele de nivel, combinate cu porțiuni lungi de autostradă și trecători montane, creează condiții solicitante, care pun la încercare atât bateriile, cât și sistemele de gestionare termică ale mașinilor electrice.
În acest an, condițiile au fost deosebit de dure. În Oslo, temperatura maximă a fost de minus 8 grade Celsius, iar în cel mai rece punct al traseului, termometrele au indicat minus 32 de grade. În astfel de condiții, consumul de energie crește semnificativ. Încălzirea habitaclului, menținerea bateriei la temperatura optimă și densitatea mai mare a aerului la temperaturi scăzute contribuie toate la reducerea autonomiei.
Faptul că valorile oficiale de autonomie, calculate conform standardului WLTP, nu reflectă întotdeauna realitatea nu este surprinzător. Protocolul este conceput pentru condiții de testare standardizate, nu pentru temperaturi extreme.
Amploarea diferențelor este surprinzătoare
Unul dintre cele mai relevante exemple este Lucid Air, care a obținut cel mai bun rezultat în kilometri parcurși, cu 520 de kilometri. Cu toate acestea, mașina a atins doar puțin peste jumătate din autonomia de 960 de kilometri declarată de producător.
La polul opus, în sens pozitiv, s-au remarcat Hyundai Inster și MG IM6. Cele două modele au înregistrat cele mai mici abateri față de valorile oficiale WLTP, de aproximativ 29%.
Procentul rămâne semnificativ, însă, în contextul temperaturilor de minus 32 de grade și al unui traseu montan, rezultatele sunt relativ apropiate de valorile declarate. Prezența mărcilor chinezești în partea superioară a clasamentelor de acest tip pare să se confirme și în acest an.
Reprezentanții NAF atrag atenția că vremea influențează puternic rezultatele. Anul trecut, Polestar 3 a stabilit un record de 537 de kilometri în cadrul aceluiași test de iarnă, însă, la acel moment, în regiunile montane temperaturile erau de aproximativ 8 grade Celsius. Anul acesta, în aceleași zone, s-au înregistrat temperaturi de minus 30 de grade sau chiar mai scăzute. Prin urmare, o comparație directă între rezultatele celor doi ani este dificilă.
Pentru cei care se gândesc să cumpere o mașină electrică, testul NAF oferă informații valoroase, pe care specificațiile producătorilor nu le pot surprinde întotdeauna.
Cei care călătoresc frecvent pe distanțe lungi iarna sau locuiesc în regiuni cu temperaturi scăzute ar trebui să ia în considerare rezultatele acestor teste în condiții reale, alături de datele oficiale. Autonomia declarată reprezintă un punct de plecare, însă iarna spune doar o parte din poveste.
.webp)
