Rezultatele BEC la alegerile parlamentare 2024: PSD este pe primul loc, urmat de AUR. Cu cine ar putea face PSD majoritate

AEP - rezultate finale diaspora Senat: AUR - 25,84%, USR - 21,87%, SOS România - 16,24%

Alianţa pentru Unirea Românilor se află pe primul loc în preferinţele electoratului din diaspora, pentru Senat, cu 25,84% din voturi, după centralizarea proceselor verbale din toate cele 950 de secţii (100%), conform datelor publicate, luni, în timp real, pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente.

Pe locul al doilea se situează Uniunea Salvaţi România cu 21,87%, iar pe locul al treilea Partidul S.O.S. România cu 16,24%.

La Senat în diaspora, conform datelor AEP, pe locurile următoare se află, în ordine:

Partidul Oamenilor Tineri - 13,67%

Partidul Naţional Liberal - 7,51%

Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate SENS - 3,71%

Partidul Social Democrat - 3,04%

Partidul Dreptate şi Respect în Europa pentru Toţi DREPT - 2,27%

Partidul Reînnoim Proiectul European al României REPER - 1,88%.

AEP - rezultate finale diaspora Camera Deputaţilor: AUR - 26,35%, USR - 24,28%, SOS România - 15,93%

Alianţa pentru Unirea Românilor se află pe primul loc în preferinţele electoratului din diaspora, pentru Camera Deputaţilor, cu 26,35% din voturi, după centralizarea proceselor verbale din toate cele 950 de secţii (100%), conform datelor publicate, luni, în timp real, pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente.

Pe locul al doilea se situează Uniunea Salvaţi România cu 24,28%, iar pe locul al treilea Partidul S.O.S. România cu 15,93%.

La Camera Deputaţilor în diaspora, conform datelor AEP, pe locurile următoare se află, în ordine:

Partidul Oamenilor Tineri - 13,67%

Partidul Social Democrat - 4,02%

Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate SENS - 3,82%

Forţa Dreptei - 2,33%

DREPT - 2,05%

REPER - 1,94%. 

Niciun partid nu a reușit să obțină o majoritate absolută, așa că viitorul Parlament va fi împărțit între 7 formațiuni politice și minorități.

Distribuirea mandatelor va dicta și viitoarele alianțe din legislativ, așa că în acest moment, toate variantele sunt luate în calcul. Cert este doar că partidele considerate extremiste sunt câștigătoarele acestui scrutin și vor ocupa peste 30% din Parlament.

Potrivit cifrelor actualizate în timp real pe primul loc la Camera Deputatilor s-a situat Partidul Social Democrat cu 21,96%. Pe locul doi a urcat AUR, Alianța pentru Unirea Românilor cu 18,01%, aproape dublu față de cât a pbținut acum 4 ani. Pe 3 s-a situat PNL cu 13,2 % iar pe 4, Uniunea Salvați România cu 12,4%. Următoarele 3 partide care au făcut pragul electoral și deci vor avea reprezentanți în Camera Deputaților sunt SOS România, care a obținut 7,35%, POT - Partidul Oamenilor Tineri - un partid nou și recent apărut care a luat iată 6,45% și UDMR cu 6,34%. Un alt partid tânăr, SENS, nu a reușit să treacă pragul electoral.

La Senat, clasamentul este identic dar procentele diferă ușor. Avem PSD pe primul loc, cu 22.30%, AUR, 18,30%, PNL care a luat 14,28% și USR 12,26%. Mai departe, celelalte partide care intră în Senat sunt SOS, POT și UDMR cu aproximativ aceleași procente ca la Camera Deputaților.

Cum va arăta viitorul Parlament

Potrivit estimărilor USR care a calculat numărul mandatelor în funcție de algoritmul de distribuire a acestora, în Camera Deputaților, social-democrații vor ocupa cele mai multe locuri - 86 din totalul de 331. În urma redistribuirii, AUR va avea 63 de mandate, iar PNL - 49. USR va avea 40 de fotolii de deputat, SOS - 28, UDMR - 22, iar nou-intratul POT - 24. 19 mandate vor reveni minorităților naționale.

Dacă situația va rămâne așa, atunci PSD ar putea face o majoritate cu actualul partener de guvernare PNL, dar lor trebuie să li se alăture și UDMR și minoritățile, și vor avea astfel peste 50%. Dacă ar intra și USR în această coaliție, procentul ar ajunge la 65%.

O astfel de majoritate ar rezulta și la Senat unde PSD va avea, potrivit acelorași estimări ale USR, 36 de mandate. AUR va avea 28 de senatori, PNL 22, USR 19, SOS 12, UDMR 10 și POT 9. Dar, atenție, pentru că POT nu are candidați la Senat în toate circumscripțiile, atunci 2 mandate care le revin lor vor fi redistribuite prin tragere la sorți celorlalte partide. Uitându-ne pe această distribuire însă, am putea vedea, la fel de bine, o majoritate a PSD cu partidele considerate extremiste, AUR, SOS și POT, care împreună ar avea 85 de mandate în Senat adică peste 60%.

Senat:

• PSD: 22,34%
• AUR: 18,28%
• PNL: 14,30%
• USR: 12,25%
• SOS: 7,74%
• UDMR: 6,39%
• POT: 6,37%

Camera Deputaților:

• PSD: 22,00%
• AUR: 17,99%
• PNL: 13,22%
• USR: 12,39%
• SOS: 7,33%
• POT: 6,44%
• UDMR: 6,35%

Senat: PSD - 22,33% / AUR - 18,28% / PNL - 14,30% / USR - 12,25% / SOSRO - 7,74% / UDMR - 6,39% / POT - 6,38%.

Camera Deputaților: PSD - 21,99% / AUR - 17,99% / PNL - 13,22% / USR - 12,40% / SOSRO - 7,34% / UDMR - 6,44% / POT - 6,34%.

Partidul Naţional Liberal (PNL) a obţinut cele mai multe voturi în judeţul Cluj, urmat fiind de USR, AUR şi PSD.

La Senat, PNL a obţinut 71.769 de voturi, ceea ce îl plasează pe primul loc, cu 21,40%. Urmează USR, cu 15,29%, AUR, cu 14,36%, PSD - 13,31%, UDMR - 13,06%, POT - 5,46%, SOS - 4,49%, SENS - 3,93%, REPER - 2,59%, Forţa Dreptei - 1,62%, DREPT - 1,17%. Restul formaţiunilor politice au obţinut sub 1%.

De asemenea, la Camera Deputaţilor, pe primul loc se află PNL -19,78%, urmat de USR - 14,91%, AUR - 14,41%, PSD - 13,50%, UDMR - 12,87%, POT - 5,12%, S.O.S. România - 4,21%, SENS - 3,83%, independentul Ioan-Sabin Sărmaş - 3,15%, REPER - 2,26%, Forţa Dreptei - 1,51%, DREPT -1,11%. Restul formaţiunilor au obţinut sub 1%, precizează Agerpres. 

Senat: Uniunea Salvaţi România se află pe primul loc în preferinţele electoratului, cu 23,25% din voturi, după centralizarea proceselor verbale din toate cele 1.289 de secţii (100%), conform datelor publicate, luni, în timp real, pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente.

Pe locul al doilea se situează Partidul Social Democrat cu 21,90%, iar pe locul al treilea Partidul Naţional Liberal - 13,52%.

Camera Deputaților: USR este pe primul loc și la Cameră, cu 23,44% din voturi, după centralizarea proceselor verbale din toate cele 1.289 de secţii (100%), conform datelor publicate, luni, în timp real, pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente.

Pe locul al doilea se situează Partidul Social Democrat cu 21,80%, iar pe locul al treilea Partidul Naţional Liberal - 13,50%.

Poliţia a înregistrat, duminică, la alegerile parlamentare, 343 de sesizări de posibile contravenţii sau infracţiuni legate de procesul electoral.

"Din totalul de 343 de posibile incidente sesizate, 175 sunt confirmate, 26 sunt în curs de verificare şi 142 nu s-au confirmat", a declarat, luni, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Monica Dajbog, potrivit Agerpres.

UDMR a obţinut, în Sălaj, cel mai mare număr de voturi - aproximativ 25.000, atât la Senat, cât şi la Camera Deputaţilor, potrivit datelor provizorii ale Autorităţii Electorale Permanente (AEP), după centralizarea rezultatelor din cele 312 secţii de votare.

Conform sursei citate, la Camera Deputaţilor, UDMR a obţinut 24,29% din voturi (24.822 de voturi), pe următoarele locuri clasându-se PSD - 20,70% (21.159), PNL - 18,17% (18.574), AUR - 12,67% (12.949) şi USR - 6,81% (6.965).

La Senat, prima poziţie este ocupată tot de UDMR, 24,65% (25.185 voturi), urmat de PSD - 20,11% (20.542), PNL - 19,07% (19.479), AUR - 13,26% (13.542) şi USR - 7,7% (7.226).

Partidul Naţional Liberal a fost primul în preferinţele votanţilor bihoreni la alegerile parlamentare, urmat de UDMR, PSD şi AUR, ordinea partidelor fiind aceeaşi atât la Senat, cât şi la Camera Deputaţilor, arată rezultatele finale publicate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente.

Lista pentru Senatul României, deschisă chiar de liderul interimar al PNL, Ilie Bolojan, a fost votată de 101.994 dintre bihoreni, adică 36,88% dintre cei care s-au dus la urne, în timp ce lista liberalilor pentru Camera Deputaţilor - deschisă de Arina Moş - a primit mai puţine voturi: 88.338, adică 32,04%, notează Agerpres.

Rezultatele parțiale ale alegerilor parlamentare, după numărarea voturilor din 99,77% din secțiile de votare, ora 10:

Senat

PSD - 22,44% / AUR - 18,23% / PNL - 14,33% / USR - 12,20% / SOSRO - 7,69% / UDMR - 6,42% / POT - 6,34%

Camera Deputaților

PSD - 22,09% / AUR - 17,94% / PNL - 13,29% / USR - 12,33% / SOSRO - 7,29% / UDMR - 6,40% / POT - 6,37%

Alegerile parlamentare au fost câştigate, în judeţul Ialomiţa, de către PSD, care a obţinut cele mai multe voturi la ambele camere ale Legislativului, pe următoarele locuri clasându-se AUR, S.O.S. România, PNL şi USR.

Conform datelor publicate de Autoritatea Electorală Permanentă, la centralizarea voturilor din toate cele 220 de secţii pentru Camera Deputaţilor, PSD a obţinut 34,49%, AUR - 23,69%, Partidul S.O.S. România - 10,38%, PNL - 8,78%, USR - 8,05%.

La Senat, situaţia este următoarea: PSD - 33,44%, AUR - 24,62%, Partidul S.O.S. România - 11,03%, PNL - 8,33%, USR - 8,23%.

PSD s-a clasat pe primul loc în judeţul Hunedoara la alegerile parlamentare, atât la Camera Deputaţilor, cât şi la Senat. Pe locurile următoare se află AUR şi PNL.

În urma scrutinului de duminică, la Senat PSD a obţinul 48.799 (27,82%) din voturi, în urma centralizării tuturor datelor. Pe locurile următoare se situează AUR - 35.632 (20,31%), PNL - 24.219 (13,80%), POT - 15.414 (8,79%), USR - 15.049 (8,58 %), SOS - 12.027 (6,86 %).

La Camera Deputaţilor, PSD se află pe primul loc cu 46.074 (26,30%), urmat de AUR - 35.092 (20,03%), PNL- 24.286 (13,86%), POT - 16.400 (9,36%), USR- 14.444 (8,24%), SOS - 10.406 (5,94%). Restul partidelor au sub 5%.

În judeţul Hunedoara prezenţa la urne a fost de 49,10%.

După centralizarea datelor din 99,5% dintre secțiile de votare PSD are scorul cel mai mare în majoritatea județelor din țară.

AUR a reușit să obțină cel mai bun scor în trei județe: Arad, Suceava și Constanța, cel mai mare procent de voturi l-a obținut în Suceava – 26,05%.

PNL a câștigat alegerile în șase județe: Bihor, Cluj, Alba, Sibiu, Giurgiu și Ilfov. Cele mai bune rezultate le-au obținut în Bihor – 36,88% și Giurgiu – 35,33%.

USR are cele mai multe voturi în Timiș, Brașov și sectoarele 1, 2, 3, 4 și 6 din București. Cele mai bune scoruri le-a obținut în Sectorul 1 – 26,28% și Sectorul 3 – 24,8%.

UDMR a obținut cel mai bun scor în cinci județe – Satu Mare, Sălaj, Mureș, Harghita și Covasna. Cele mai bune scoruri au fost în Harghita – 88,01% și Covasna – 77,32%.

PSD are cele mai bune rezultate în 25 de județe și Sectorul 5 din Capitală. Cele mai bune procente la Senat le-a obținut în Buzău – 46,68%, Olt – 41,62% și Dolj – 41,45%.

Procentele de mai sus sunt la Senat, iar cele de la Camera Deputaților sunt foarte asemănătoare.

Rezultatele din diaspora arată că înainte de centralizarea ultimelor 73 de secții, AUR a fost votat de cel mai mare număr de români - 169.703, reprezentând 25,51 % dintre cei care au votat în afara țării. Pe poziția a doua se află USR cu 147.214 de voturi, adică 22,13 % Poziția a treia în diaspora este ocupată de Partidul S.O.S. România, care a fost votat de 106.930 de români, adică 16,07 %. De asemenea POT a fost opțiunea a 89.996 de români, adică 13,53 %.

Procentele sunt de la Senat, dar cele de la Camera Deputaților sunt foarte apropiate. 

Alianţa pentru Unirea Românilor s-a situat pe primul loc la alegerile parlamentare din Constanţa, atât la Senat, cât şi la Camera Deputaţilor, pe poziţia secundă se află PSD, iar locul trei este ocupat de PNL.

După centralizarea voturilor de la toate secţiile din judeţ, AUR s-a clasat pe primul loc pentru Senat cu 20,82% din voturi, pe locul doi s-a clasat PSD – 19,63%, pe locul trei PNL – 13,83%. Urmează apoi USR – 13,39%, SOS România – 10,35%, POT – 7,93%, SENS – 4,15%, Forţa Dreptei – 2,79%.

AUR se află pe primul loc şi după numărarea voturilor pentru Camera Deputaţilor, cu 20,29%. Pe locurile următoare se află PSD – 18,20%, USR – 13,12%, PNL – 13,03%, SOS România – 10,41%, POT – 6,77%, SENS – 3,75%, Forţa Dreptei – 2,68%. 

Prezenţa la vot în judeţul Constanţa a fost de 47,69%, potrivit News.ro.

După centralizarea a peste 99% dintre procesele verbale, clasamentul este acelaşi la Senat şi la Camera Deputaţilor.

Senat: PSD - 22,77%, AUR - 17,14%, PNL - 14,43%, USR - 11,97%, SOS România - 7,57%, UDMR - 6,51%, POT - 6,24%.

Camera Deputaţilor: PSD - 22,39%, AUR - 17,83%, PNL - 13,50 %, USR - 12,06 %, SOS România - 7,17%, UDMR - 6,45%, POT - 6,30%.

DIASPORA

În diaspora, centralizarea voturilor a trecut de 84%.

Senat: AUR -, 25,66% USR - 21,57%, , S.O.S.România - 16,22% şi POT - 13,69%, PNL - 7,47%, SENS - 3,81%, PSD - 3,17%.

Camera Deputaţilor: AUR -, 26,14% USR - 23,89%, , S.O.S.România - 15,90 % şi POT - 13,69%, PSD - 4,20%., SENS - 3,92%

Senat: PSD conduce cu 22,79% din voturi, urmat de AUR (18,12%) și PNL (14,45%).

Camera deputaților: PSD a adunat 22,39% din voturi, în timp ce AUR are 17,83%. 

PSD, care s-a clasat pe primul loc în majoritatea judeţelor ţării, a obţinut peste 40% dintre voturile exprimate în cinci judeţe. În judeţul lui Marcel Ciolacu, preşedintele demisionar al social-democraţilor, PSD conduce cu 46,85% alegerile pentru Senat.

Potrivit datelor transmise în timp real de către AEP, după centralizarea a aproape 95% dintre voturi, PSD conduce cu peste 40% în cinci judeţe.

La Senat, social-democraţii au peste 41% în Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman, în aceleaşi judeţe având peste 40% pentru Camera Deputaţilor.

În judeţul Buzău, de unde este preşedintele demisionar al social-democraţilor Marcel Ciolacu, PSD are 46,85% pentru Senat şi 43,42% pentru Camera Deputaţilor.

Doar în 16 judeţe şi în diaspora PSD nu este pe primul loc. La nivel naţional, PSD conduce cu peste 23%.

După numărarea voturilor din 93% dintre secțiile de vot din țară și a peste 39% la cele din străinătate topul partidelor parlamentare este, matematic, clar: PSD, AUR, PNL, USR, SOS, UDMR și POT sunt partidele care au depășit pragul de 5% dintre sufragii, deci sunt parlamentare. 

Marele perdant poate fi considerat Forța Democrată, care a susținut-o în primul tur la prezidențiale pe Elena Lasconi, prin retragere lui Ludovic Orban, fost președinte și premier al României din partea PNL. 

Ordinea partidelor după alegerile parlamentare este PSD, AUR, PNL, USR, după centralizarea a peste 90% dintre procesele verbale din secţii. La Senat, SOS România are mai multe voturi decât UDMR, dar situaţia se inversează la Camera Deputaţilor. POT este ultimul care întruneşte pragul electoral.

După centralizarea a peste 90% dintre procesele verbale, primele patru partide sunt aceleaşi la Senat şi Camera Deputaţilor. PSD conduce cu peste 23%, urmat de AUR, PNL, USR.

La Senat SOS România are mai multe voturi decât UDMR, dar situaţia se inversează la Camera Deputaţilor. POT este ultimul care întruneşte pragul electoral de 5%.

În diaspora, centralizarea voturilor a trecut de 33%. La Senat, USR a revenit în frunte, cu 23,38%, fiind urmat îndeaproape de AUR, cu 23,10. AUR a preluat conducerea pentru o scurtă perioadă de timp.

La Camera Deputaţilor, diferenţa dintre USR şi AUR este de peste 2 procente.

Senat:

- PSD 23,98 %

- AUR 17,88 %

- PNL 14,59 %

- USR 10,96 %

- UDMR 7,26 %

- SOS România 7,21 %

- POT 5,76 %

- SENS 2,67 %

- Forța Dreptei 2,03 %

- PSDU 1,91 %

Camera Deputaților:

- PSD 23,50 %

- AUR 17,50 %

- PNL 14,03 %

- USR 10,92 %

- UDMR 7,22 %

- SOS România 6,79 %

- POT 5,87 %

- SENS 2,82 %

- PSDU 2,07 %

- Forța Dreptei 2,03 %

După centralizarea voturilor din 75% dintre secțiile de votare, clasamentul este următorul: 

Senat:

- PSD 24,19 %

- AUR 17,93 %

- PNL 14,43 %

- USR 10,50 %

- UDMR 7,87 %

- SOS România 7,2 %

- POT 5,68 %

Camera Deputaților:

- PSD 23,68 %

- AUR 17,52 %

- PNL 13,93 %

- USR 10,45 %

- UDMR 7,76 %

- SOS România 6,77 %

- POT 5,83 %

După ce birourile electorale au reuşit să centralizeze peste 60% dintre procesele verbale de la secţiile de votare deschise pentru alegerile parlamentare, partidele care ar urma să intre în Parlament sunt, în ordine, PSD, AUR, PNL, UDMR, USR, SOS România şi POT.

Senat:

- PSD 24,19 %

- AUR 18 %

- PNL 14,30 %

- USR 10,10 %

- UDMR 8,47 %

- SOS România 7,21 %

- POT 5,63 %

- SENS 2,48 %

- Forța Dreptei 2,03 %

- PSDU 1,95 %

Camera Deputaților:

- PSD 23,68 %

- AUR 17,57 %

- PNL 13,83 %

- USR 10,04 %

- UDMR 8,40 %

- SOS România 6,77 %

- POT 5,78 %

- SENS 2,64 %

- PSDU 2,12 %

- Forța Dreptei 2,01 %

UPDATE 00:30: Până la ora 00:30 au fost centralizate datele din 55% dintre secțiile de votare, adică peste 11100 de secții, dar aceste cifre reprezintă în jur de 40% dintre alegători, potrivit datelor Biroului Electoral Central.

Așa cum este practica, de obicei sunt centralizate mai întâi datele din secțiile mici, cele din mediul rural, urmând ca apoi să fie numărate voturile din orașe. 

Până la această oră, AUR are majoritate în 4 județe - Timiș, Arad, Suceava și Neamț. 

De asemenea, în 6 județe a obținut mai multe voturi PNL - Bihor, Cluj, Alba, Sibiu, Giurgiu și Ilfov. 

În 5 județe majoritatea voturilor au mers la UDMR - Satu Mare, Sălaj, Mureș, Harghita și Covasna. 

USR are cele mai multe voturi în trei sectoare din București: 1, 2 și 3. 

În restul județelor din țară, 26 la număr, și trei sectoare din București,  cel mai bun scor îl are PSD. 

Rezultate după numărarea a 50% dintre secțiile de votare și 30% dintre voturi.

Senat

PSD - 24,14 %

AUR - 17,93 %

PNL - 14,00 %

UDMR - 10,02 %

USR - 9,49 %

SOS - 7,15 %

POT - 5,48 %

Camera Deputaților

PSD - 23,58 %

AUR - 17,45 %

PNL - 13,54 %

UDMR - 9,95 %

USR - 9,41 %

SOS - 6,71 %

POT – 5,68%

Până la miezul nopții s-au numărat peste 40% dintre secțiile de votare din țară și diaspora, iar rezultatele arată că PSD și AUR ocupă primele două poziții, iar PNL și UDMR vin pe locurile 3 și 4.

Senat

PSD - 24,10 %

AUR - 17,85 %

PNL - 13,89 %

UDMR - 10,96 %

USR - 9,10 %

SOS - 7,10 %

POT - 5,39 %

Camera Deputaților

PSD - 23,54 %

AUR - 17,39 %

PNL - 13,41 %

UDMR - 10,84 %

USR - 9,03 %

SOS - 6,66 %

POT – 5,62%

Au fost centralizate datele de la 30% dintre secțiile de votare din țară și din străinătate.

Senat

PSD - 24,30 %

AUR - 17,94 %

PNL - 13,64 %

UDMR - 13,11 %

USR - 7,94 %

SOS - 6,91 %

POT - 5,17 %

Camera Deputaților

PSD - 23,57 %

AUR - 17,39 %

PNL - 13,24 %

UDMR - 13,04 %

USR - 7,92 %

SOS - 6,50 %

POT - 5,40 %

UPDATE 23:20:

La două ore și jumătate după închiderea secțiilor de votare s-au centralizat datele din 20% dintre secțiile de votare. 

Camera Deputaților

PSD - 24,35 %

AUR - 17,89 %

UDMR - 14,61 %

PNL - 13,91 %

USR - 7,13 %

SOS - 6,71 %

POT - 4,91 %

PSDU - 2,04 %

Senat

PSD - 23,69 %

AUR - 17,36 %

UDMR - 14,48 %

PNL - 13,50 %

USR - 7,08 %

SOS - 6,28 %

POT - 5,14 %

UPDATE 22:50

S-au centralizat datele din peste 10% dintre secțiile de votare. Datele oficiale provizorii arată: 

Senat

PSD - 24,11 %

AUR - 17,66 %

UDMR - 16,28 %

PNL - 14,35 %

USR - 6,53 %

SOS - 6,38 %

POT - 4,58 %

Camera Deputaților

PSD - 23,32 %

AUR - 17,14 %

UDMR - 17,14 %

PNL - 13,91 %

USR - 6,40 %

SOS - 5,92 %

POT - 4,86 %

UPDATE 22:20

După centralizarea a 3% dintre procesele verbale din secțiile de votare, rezultatele arată astfel: 

Senat:

PSD - 7.844 voturi, 22,09 %

UDMR - 6.459 voturi, 18,19 %

AUR - 5.734 voturi, 16,15 %

PNL - 5.723 voturi, 16,12 %

USR - 2.890 voturi, 8,14 %

S.O.S. - 1.946 voturi, 5,48 %

POT - 1.602 voturi, 4,51 %

FORȚA DREPTEI - 778 voturi, 2,19 %

Camera Deputaților 

PSD - 9.469 voturi, 21,75 %

UDMR - 8.412 voturi, 19,33 %

AUR - 6.649 voturi, 15,27 %

PNL - 6.880 voturi, 14,93 %

USR - 3.441 voturi, 7,47 %

S.O.S. - 2.292 voturi, 4,97 %

POT - 2.161 voturi, 4,69 %

FORȚA DREPTEI - 1.075 voturi, 2,38 %

A început numărătoarea voturilor de către Biroul Electoral Central 

Alegerile parlamentare reprezintă momentul în care cetățenii trasează harta politică a țării, desemnând cei 466 de parlamentari care vor activa în Camera Deputaților și Senat.

Anul 2024 este marcat de patru runde de alegeri în România: alegeri europarlamentare și alegeri locale (9 iunie), prezidențiale (24 noiembrie primul tur, 8 decembrie, turul doi) și parlamentare (pe 1 decembrie).

Numărătoarea voturilor începe de duminică seară, de la ora 21:00, din momentul în care se închid urnele.

La fel ca și la primul tur al alegerilor prezidențiale, Biroul Electoral Central (BEC) va transmite rezultatele oficiale în timp real, pe măsură ce procesele verbale vor fi centralizate din secțiile de vot. Autoritatea Electorală Permanentă și Serviciul de Telecomunicații Speciale folosesc și de această dată platforma online prezenta.roaep.ro, care permite urmărirea continuă a rezultatelor, cu posibilitatea selectării de criterii diverse: pe candidați, județe, localități, la nivel național sau internațional.

"Toţi cei interesaţi vor putea urmări centralizarea voturilor şi o serie de reprezentări grafice ale rezultatelor provizorii, parţiale şi finale, după închiderea secţiilor de votare. Pe site-ul prezenta.roaep.ro, pentru prima dată vor fi prezentate grafic, în mod continuu, rezultatele voturilor obţinute de către candidaţi, pe măsură ce preşedintele şi membrii secţiilor de votare transmit digital procesele verbale cu voturile exprimate. Cei care vor accesa site-ul vor putea selecta diverse criterii pentru afişarea rezultatelor: în funcţie de candidat, judeţ sau localitate, pe ţară sau în străinătate. Este o hartă interactivă ce permite diferite filtre. De asemenea, la fel ca la procesele electorale anterioare, vor fi publicate în timp real datele statistice cu privire la prezenţa alegătorilor în secţiile de votare, fotografiile proceselor verbale şi alte date de transparenţă", a explicat STS.

Parlamentul României urmează să fie configurat prin alegeri în 43 de circumscripții electorale: 41 de județe, municipiul București și diaspora. Camera Deputaților va avea 42 de circumscripții, iar Senatul 43, cu o circumscripție specială pentru românii din afara țării. Numărul mandatelor pentru fiecare circumscripție este proporțional cu population sa, asigurând o reprezentare echitabilă.

Importanța scrutinului depășește simpla desemnare a parlamentarilor. Rezultatele vor influența direct formarea noului Guvern, chiar dacă cetățenii nu votează direct pentru Executiv. Conform Constituției, președintele României va desemna un nou premier bazându-se pe configurația politică rezultată din alegeri.

Procesul de investire guvernamentală este complex și transparent. Candidatul desemnat pentru funcția de premier are la dispoziție 10 zile pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare și a echipei de miniștri. Lista Guvernului și programul vor fi dezbătute în ședință comună de Camera Deputaților și Senat, necesitând votul majorității parlamentarilor pentru validare.

Parlamentul României rămâne autoritatea legislativă supremă, principalul reprezentant al poporului conform Constituției. Este un for bicameral format din Senat - camera superioară - și Camera Deputaților - camera inferioară. Fiecare mandat parlamentar durează patru ani, iar aleșii nu pot fi simultan membri în ambele camere.

Atribuțiile Parlamentului depășesc simpla legiferare. În ședințe comune, parlamentarii îndeplinesc funcții cruciale precum numirea șefilor instituțiilor importante: servicii secrete, Curtea Constituțională, Avocatul Poporului, conducerea instituțiilor media publice. De asemenea, pot demite miniștri prin moțiuni simple sau de cenzură.

Pe plan internațional, Parlamentul joacă un rol diplomatic esențial, ratificând tratate internaționale și adoptând decizii care influențează politica externă a României, configurând astfel relațiile țării cu alte state și organizații internaționale.

Alegerile parlamentare din 2024 vor influența direct formarea noului Guvern, deși cetățenii nu votează în mod direct pentru Executiv. După scrutin, președintele României va desemna un nou premier, în funcție de rezultatele obținute de partidele politice.

Conform Constituției, premierul este ales după consultarea partidului care obține majoritatea absolută în Parlament sau, în lipsa acesteia, a partidelor parlamentare. Candidatul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare și a listei de miniștri.

Lista Guvernului și programul său sunt dezbătute de Camera Deputaților și Senat într-o ședință comună. Pentru validare, este necesar votul majorității deputaților și senatorilor.

Odată aprobat de Parlament, noul premier și echipa sa de miniștri depun jurământul de credință în fața președintelui României, în cadrul ceremoniei oficiale de învestire desfășurată la Palatul Cotroceni.