LIVE TEXT | Rezultatele BEC la alegerile parlamentare 2024 după centralizarea a peste 96% dintre procesele verbale

PSD, care s-a clasat pe primul loc în majoritatea judeţelor ţării, a obţinut peste 40% dintre voturile exprimate în cinci judeţe. În judeţul lui Marcel Ciolacu, preşedintele demisionar al social-democraţilor, PSD conduce cu 46,85% alegerile pentru Senat.

Potrivit datelor transmise în timp real de către AEP, după centralizarea a aproape 95% dintre voturi, PSD conduce cu peste 40% în cinci judeţe.

La Senat, social-democraţii au peste 41% în Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman, în aceleaşi judeţe având peste 40% pentru Camera Deputaţilor.

În judeţul Buzău, de unde este preşedintele demisionar al social-democraţilor Marcel Ciolacu, PSD are 46,85% pentru Senat şi 43,42% pentru Camera Deputaţilor.

Doar în 16 judeţe şi în diaspora PSD nu este pe primul loc. La nivel naţional, PSD conduce cu peste 23%.

După numărarea voturilor din 93% dintre secțiile de vot din țară și a peste 39% la cele din străinătate topul partidelor parlamentare este, matematic, clar: PSD, AUR, PNL, USR, SOS, UDMR și POT sunt partidele care au depășit pragul de 5% dintre sufragii, deci sunt parlamentare. 

Marele perdant poate fi considerat Forța Democrată, care a susținut-o în primul tur la prezidențiale pe Elena Lasconi, prin retragere lui Ludovic Orban, fost președinte și premier al României din partea PNL. 

Ordinea partidelor după alegerile parlamentare este PSD, AUR, PNL, USR, după centralizarea a peste 90% dintre procesele verbale din secţii. La Senat, SOS România are mai multe voturi decât UDMR, dar situaţia se inversează la Camera Deputaţilor. POT este ultimul care întruneşte pragul electoral.

După centralizarea a peste 90% dintre procesele verbale, primele patru partide sunt aceleaşi la Senat şi Camera Deputaţilor. PSD conduce cu peste 23%, urmat de AUR, PNL, USR.

La Senat SOS România are mai multe voturi decât UDMR, dar situaţia se inversează la Camera Deputaţilor. POT este ultimul care întruneşte pragul electoral de 5%.

În diaspora, centralizarea voturilor a trecut de 33%. La Senat, USR a revenit în frunte, cu 23,38%, fiind urmat îndeaproape de AUR, cu 23,10. AUR a preluat conducerea pentru o scurtă perioadă de timp.

La Camera Deputaţilor, diferenţa dintre USR şi AUR este de peste 2 procente.

Senat:

- PSD 23,98 %

- AUR 17,88 %

- PNL 14,59 %

- USR 10,96 %

- UDMR 7,26 %

- SOS România 7,21 %

- POT 5,76 %

- SENS 2,67 %

- Forța Dreptei 2,03 %

- PSDU 1,91 %

Camera Deputaților:

- PSD 23,50 %

- AUR 17,50 %

- PNL 14,03 %

- USR 10,92 %

- UDMR 7,22 %

- SOS România 6,79 %

- POT 5,87 %

- SENS 2,82 %

- PSDU 2,07 %

- Forța Dreptei 2,03 %

După centralizarea voturilor din 75% dintre secțiile de votare, clasamentul este următorul: 

Senat:

- PSD 24,19 %

- AUR 17,93 %

- PNL 14,43 %

- USR 10,50 %

- UDMR 7,87 %

- SOS România 7,2 %

- POT 5,68 %

Camera Deputaților:

- PSD 23,68 %

- AUR 17,52 %

- PNL 13,93 %

- USR 10,45 %

- UDMR 7,76 %

- SOS România 6,77 %

- POT 5,83 %

După ce birourile electorale au reuşit să centralizeze peste 60% dintre procesele verbale de la secţiile de votare deschise pentru alegerile parlamentare, partidele care ar urma să intre în Parlament sunt, în ordine, PSD, AUR, PNL, UDMR, USR, SOS România şi POT.

Senat:

- PSD 24,19 %

- AUR 18 %

- PNL 14,30 %

- USR 10,10 %

- UDMR 8,47 %

- SOS România 7,21 %

- POT 5,63 %

- SENS 2,48 %

- Forța Dreptei 2,03 %

- PSDU 1,95 %

Camera Deputaților:

- PSD 23,68 %

- AUR 17,57 %

- PNL 13,83 %

- USR 10,04 %

- UDMR 8,40 %

- SOS România 6,77 %

- POT 5,78 %

- SENS 2,64 %

- PSDU 2,12 %

- Forța Dreptei 2,01 %

UPDATE 00:30: Până la ora 00:30 au fost centralizate datele din 55% dintre secțiile de votare, adică peste 11100 de secții, dar aceste cifre reprezintă în jur de 40% dintre alegători, potrivit datelor Biroului Electoral Central.

Așa cum este practica, de obicei sunt centralizate mai întâi datele din secțiile mici, cele din mediul rural, urmând ca apoi să fie numărate voturile din orașe. 

Până la această oră, AUR are majoritate în 4 județe - Timiș, Arad, Suceava și Neamț. 

De asemenea, în 6 județe a obținut mai multe voturi PNL - Bihor, Cluj, Alba, Sibiu, Giurgiu și Ilfov. 

În 5 județe majoritatea voturilor au mers la UDMR - Satu Mare, Sălaj, Mureș, Harghita și Covasna. 

USR are cele mai multe voturi în trei sectoare din București: 1, 2 și 3. 

În restul județelor din țară, 26 la număr, și trei sectoare din București,  cel mai bun scor îl are PSD. 

Rezultate după numărarea a 50% dintre secțiile de votare și 30% dintre voturi.

Senat

PSD - 24,14 %

AUR - 17,93 %

PNL - 14,00 %

UDMR - 10,02 %

USR - 9,49 %

SOS - 7,15 %

POT - 5,48 %

Camera Deputaților

PSD - 23,58 %

AUR - 17,45 %

PNL - 13,54 %

UDMR - 9,95 %

USR - 9,41 %

SOS - 6,71 %

POT – 5,68%

Până la miezul nopții s-au numărat peste 40% dintre secțiile de votare din țară și diaspora, iar rezultatele arată că PSD și AUR ocupă primele două poziții, iar PNL și UDMR vin pe locurile 3 și 4.

Senat

PSD - 24,10 %

AUR - 17,85 %

PNL - 13,89 %

UDMR - 10,96 %

USR - 9,10 %

SOS - 7,10 %

POT - 5,39 %

Camera Deputaților

PSD - 23,54 %

AUR - 17,39 %

PNL - 13,41 %

UDMR - 10,84 %

USR - 9,03 %

SOS - 6,66 %

POT – 5,62%

Au fost centralizate datele de la 30% dintre secțiile de votare din țară și din străinătate.

Senat

PSD - 24,30 %

AUR - 17,94 %

PNL - 13,64 %

UDMR - 13,11 %

USR - 7,94 %

SOS - 6,91 %

POT - 5,17 %

Camera Deputaților

PSD - 23,57 %

AUR - 17,39 %

PNL - 13,24 %

UDMR - 13,04 %

USR - 7,92 %

SOS - 6,50 %

POT - 5,40 %

UPDATE 23:20:

La două ore și jumătate după închiderea secțiilor de votare s-au centralizat datele din 20% dintre secțiile de votare. 

Camera Deputaților

PSD - 24,35 %

AUR - 17,89 %

UDMR - 14,61 %

PNL - 13,91 %

USR - 7,13 %

SOS - 6,71 %

POT - 4,91 %

PSDU - 2,04 %

Senat

PSD - 23,69 %

AUR - 17,36 %

UDMR - 14,48 %

PNL - 13,50 %

USR - 7,08 %

SOS - 6,28 %

POT - 5,14 %

UPDATE 10:50

S-au centralizat datele din peste 10% dintre secțiile de votare. Datele oficiale provizorii arată: 

Senat

PSD - 24,11 %

AUR - 17,66 %

UDMR - 16,28 %

PNL - 14,35 %

USR - 6,53 %

SOS - 6,38 %

POT - 4,58 %

Camera Deputaților

PSD - 23,32 %

AUR - 17,14 %

UDMR - 17,14 %

PNL - 13,91 %

USR - 6,40 %

SOS - 5,92 %

POT - 4,86 %

UPDATE 10:20

După centralizarea a 3% dintre procesele verbale din secțiile de votare, rezultatele arată astfel: 

Senat:

PSD - 7.844 voturi, 22,09 %

UDMR - 6.459 voturi, 18,19 %

AUR - 5.734 voturi, 16,15 %

PNL - 5.723 voturi, 16,12 %

USR - 2.890 voturi, 8,14 %

S.O.S. - 1.946 voturi, 5,48 %

POT - 1.602 voturi, 4,51 %

FORȚA DREPTEI - 778 voturi, 2,19 %

Camera Deputaților 

PSD - 9.469 voturi, 21,75 %

UDMR - 8.412 voturi, 19,33 %

AUR - 6.649 voturi, 15,27 %

PNL - 6.880 voturi, 14,93 %

USR - 3.441 voturi, 7,47 %

S.O.S. - 2.292 voturi, 4,97 %

POT - 2.161 voturi, 4,69 %

FORȚA DREPTEI - 1.075 voturi, 2,38 %

A început numărătoarea voturilor de către Biroul Electoral Central 

Alegerile parlamentare reprezintă momentul în care cetățenii trasează harta politică a țării, desemnând cei 466 de parlamentari care vor activa în Camera Deputaților și Senat.

Anul 2024 este marcat de patru runde de alegeri în România: alegeri europarlamentare și alegeri locale (9 iunie), prezidențiale (24 noiembrie primul tur, 8 decembrie, turul doi) și parlamentare (pe 1 decembrie).

Numărătoarea voturilor începe de duminică seară, de la ora 21:00, din momentul în care se închid urnele.

La fel ca și la primul tur al alegerilor prezidențiale, Biroul Electoral Central (BEC) va transmite rezultatele oficiale în timp real, pe măsură ce procesele verbale vor fi centralizate din secțiile de vot. Autoritatea Electorală Permanentă și Serviciul de Telecomunicații Speciale folosesc și de această dată platforma online prezenta.roaep.ro, care permite urmărirea continuă a rezultatelor, cu posibilitatea selectării de criterii diverse: pe candidați, județe, localități, la nivel național sau internațional.

"Toţi cei interesaţi vor putea urmări centralizarea voturilor şi o serie de reprezentări grafice ale rezultatelor provizorii, parţiale şi finale, după închiderea secţiilor de votare. Pe site-ul prezenta.roaep.ro, pentru prima dată vor fi prezentate grafic, în mod continuu, rezultatele voturilor obţinute de către candidaţi, pe măsură ce preşedintele şi membrii secţiilor de votare transmit digital procesele verbale cu voturile exprimate. Cei care vor accesa site-ul vor putea selecta diverse criterii pentru afişarea rezultatelor: în funcţie de candidat, judeţ sau localitate, pe ţară sau în străinătate. Este o hartă interactivă ce permite diferite filtre. De asemenea, la fel ca la procesele electorale anterioare, vor fi publicate în timp real datele statistice cu privire la prezenţa alegătorilor în secţiile de votare, fotografiile proceselor verbale şi alte date de transparenţă", a explicat STS.

Parlamentul României urmează să fie configurat prin alegeri în 43 de circumscripții electorale: 41 de județe, municipiul București și diaspora. Camera Deputaților va avea 42 de circumscripții, iar Senatul 43, cu o circumscripție specială pentru românii din afara țării. Numărul mandatelor pentru fiecare circumscripție este proporțional cu population sa, asigurând o reprezentare echitabilă.

Importanța scrutinului depășește simpla desemnare a parlamentarilor. Rezultatele vor influența direct formarea noului Guvern, chiar dacă cetățenii nu votează direct pentru Executiv. Conform Constituției, președintele României va desemna un nou premier bazându-se pe configurația politică rezultată din alegeri.

Procesul de investire guvernamentală este complex și transparent. Candidatul desemnat pentru funcția de premier are la dispoziție 10 zile pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare și a echipei de miniștri. Lista Guvernului și programul vor fi dezbătute în ședință comună de Camera Deputaților și Senat, necesitând votul majorității parlamentarilor pentru validare.

Parlamentul României rămâne autoritatea legislativă supremă, principalul reprezentant al poporului conform Constituției. Este un for bicameral format din Senat - camera superioară - și Camera Deputaților - camera inferioară. Fiecare mandat parlamentar durează patru ani, iar aleșii nu pot fi simultan membri în ambele camere.

Atribuțiile Parlamentului depășesc simpla legiferare. În ședințe comune, parlamentarii îndeplinesc funcții cruciale precum numirea șefilor instituțiilor importante: servicii secrete, Curtea Constituțională, Avocatul Poporului, conducerea instituțiilor media publice. De asemenea, pot demite miniștri prin moțiuni simple sau de cenzură.

Pe plan internațional, Parlamentul joacă un rol diplomatic esențial, ratificând tratate internaționale și adoptând decizii care influențează politica externă a României, configurând astfel relațiile țării cu alte state și organizații internaționale.

Alegerile parlamentare din 2024 vor influența direct formarea noului Guvern, deși cetățenii nu votează în mod direct pentru Executiv. După scrutin, președintele României va desemna un nou premier, în funcție de rezultatele obținute de partidele politice.

Conform Constituției, premierul este ales după consultarea partidului care obține majoritatea absolută în Parlament sau, în lipsa acesteia, a partidelor parlamentare. Candidatul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare și a listei de miniștri.

Lista Guvernului și programul său sunt dezbătute de Camera Deputaților și Senat într-o ședință comună. Pentru validare, este necesar votul majorității deputaților și senatorilor.

Odată aprobat de Parlament, noul premier și echipa sa de miniștri depun jurământul de credință în fața președintelui României, în cadrul ceremoniei oficiale de învestire desfășurată la Palatul Cotroceni.