FOTO | REZULTATE exit-poll alegeri parlamentare 2024: PSD cel mai bun scor. Cât iau AUR, PNL și USR

Datele prezentate de exit-poll-ul CURS reprezintă cifrele de la ora 19:00

Camera Deputatilor

PSD – 25,1%

AUR – 19,9%

USR – 15,5%

PNL – 15,5%

SOS – 5,5%

POT – 5,5%

UDMR – 5,0%

SENS – 3,5%

PMP – FD – 2%

REPER – 1,2%

Altele

Senat

PSD – 26,1%

AUR – 19,2%

PNL – 15,9%

USR – 15,6%

SOS – 5,4%

POT – 5,4%

UDMR - 5%

SENS – 3,4%

FD – PMP – 1,5%

INSCOP Research a realizat un ”Sondaj în ziua votului” (nu exit-poll) pe teritoriul României (fără diaspora) în cadrul unui experiment intern de testare și validare a acestui instrument de cercetare.

Sondajul este reprezentativ pentru populația cu drept de vot rezidentă în România.

Eșantion: 3.100 persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de +/- 1.8%

Rezultate: 

Știrile PRO TV publică, pe lângă exit-poll-uri, și un sondaj realizat de INSCOP. Acesta este diferit de exit-poll-uri prin faptul că a fost realizat telefonic în ziua votului și reprezintă un test pe care institutul de sondare îl realizează în această zi. 

La fel ca și rezultatele exit-poll-urilor, datele din sondaj vor fi publicate la ora 21:00.

Secțiile de vot din România se închid la ora 21:00. Atunci vor fi publicate sondajele exit-poll ale alegerilor parlamentare.

*Primele rezultate de la primul tur al alegerilor parlamentare vor apărea pe stirileprotv.ro.

Anul 2024 este marcat de patru runde de alegeri în România: alegeri europarlamentare și alegeri locale (9 iunie), prezidențiale (24 noiembrie primul tur, 8 decembrie, turul doi) și parlamentare (pe 1 decembrie).

Alegerile parlamentare din 2024 vor influența direct formarea noului Guvern, deși cetățenii nu votează în mod direct pentru Executiv. După scrutin, președintele României va desemna un nou premier, în funcție de rezultatele obținute de partidele politice.

Conform Constituției, premierul este ales după consultarea partidului care obține majoritatea absolută în Parlament sau, în lipsa acesteia, a partidelor parlamentare. Candidatul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare și a listei de miniștri.

Lista Guvernului și programul său sunt dezbătute de Camera Deputaților și Senat într-o ședință comună. Pentru validare, este necesar votul majorității deputaților și senatorilor.

Odată aprobat de Parlament, noul premier și echipa sa de miniștri depun jurământul de credință în fața președintelui României, în cadrul ceremoniei oficiale de învestire desfășurată la Palatul Cotroceni.

Alegerile parlamentare din România reprezintă procesul democratic prin care cetățenii cu drept de vot aleg reprezentanții în Parlament, organul legislativ suprem al țării. Aceste alegeri se desfășoară o dată la patru ani și au ca scop desemnarea membrilor celor două camere ale Parlamentului: Camera Deputaților și Senatul. România are un sistem parlamentar bicameral, astfel încât cetățenii votează pentru ambele camere în cadrul aceluiași scrutin.

La alegerile parlamentare, cetățenii români votează pentru partide politice, alianțe electorale sau candidați independenți. Votul se desfășoară pe baza unui sistem de reprezentare proporțională pe liste închise. Fiecare partid prezintă o listă de candidați pentru fiecare circumscripție electorală, iar numărul de mandate câștigate de fiecare partid este proporțional cu numărul de voturi obținute la nivelul fiecărei circumscripții.

Parlamentul este format din Camera Deputaților și Senatului. La alegerile de duminică sunt aleși membrii celor două Camere din 43 de circumscripții (41 de județe + municipiul București + diaspora). Pe lângă ei, vor fi stabiliți și reprezentanții minorităților naționale. În total, e vorba de 466 de parlamentari aleși pentru următorii patru ani.

Un element esențial în alegerile parlamentare este pragul electoral, un mecanism menit să limiteze fragmentarea politică în Parlament.

Pentru a obține mandate, partidele politice trebuie să depășească pragul electoral de 5% din voturile valabil exprimate la nivel național sau 20% din voturile valabile într-un minimum de patru circumscripții electorale.

În cazul partidelor care reprezintă minorități etnice, se aplică un prag electoral mai mic, permițând astfel reprezentarea diversității etnice și culturale în Parlament.

În cazul Camerei Deputaților, există 42 de circumscripții electorale corespunzătoare celor 41 de județe ale României și municipiului București, plus o circumscripție specială pentru diaspora.

Pentru Senat, există 43 de circumscripții: 41 pentru județe, una pentru București și una pentru diaspora.

Numărul de mandate atribuite fiecărei circumscripții variază în funcție de numărul de locuitori, iar repartizarea acestora se face conform unui algoritm electoral bazat pe metoda D'Hondt, o metodă de reprezentare proporțională utilizată pentru a transforma voturile în mandate.

Parlamentul României este autoritatea legislativă supremă și reprezentantul principal al poporului, conform Constituției. Acesta este un parlament bicameral, format din două camere: Camera Deputaților și Senat.

Senatul reprezintă camera superioară, în timp ce Camera Deputaților este camera inferioară a Parlamentului.

Atât senatorii, cât și deputații sunt aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în conformitate cu legislația electorală. Mandatul fiecăruia este de patru ani, iar o persoană nu poate fi aleasă simultan în ambele camere, ca deputat și senator.

Constituția României, la articolul 75, precizează situațiile în care Camera Deputaților este prima cameră sesizată pentru a dezbate un proiect de lege, iar în alte cazuri, Senatul preia această responsabilitate. Pentru ca o lege să fie adoptată, trebuie să obțină votul ambelor camere.

De asemenea, articolul 65 din Constituție reglementează momentul în care cele două camere se întrunesc în ședință comună, iar în afară de aceste reuniuni, parlamentarii se întâlnesc separat în ședințele fiecărei camere.

În cadrul ședinței comune, Parlamentul îndeplinește atribuții specifice, cum ar fi numirea șefilor de servicii secrete, judecătorilor Curții Constituționale, Avocatului Poporului, conducerilor televiziunii publice și radioului, precum și validarea Guvernului și a programului acestuia. Totodată, Parlamentul poate demite miniștrii prin moțiune simplă sau moțiune de cenzură.

Parlamentul are și un rol internațional semnificativ, ratificând tratatele internaționale și adoptând decizii privind politica externă a României, având astfel o influență importantă asupra relațiilor internaționale ale țării.