Mănăstirea Probota, monument UNESCO al Moldovei medieval. Istorie, fresce și patrimoniu

Mănăstirea Probota este inclusă în Patrimoniul Mondial Cultural și Natural (UNESCO) și este un lăcaș de cult vechi de peste 500 de ani.

Se află în județul Suceava și este specială datorită boltei pictată, care amintește de Capela Sixtină. Aici se află mormântul lui Petru Rareș și al altor membri ai familiei domnitoare a Moldovei.

Shutterstock

Cum ajungi

Mănăstirea Probota se află în localitatea Probota, județul Suceava, la 5 km de orașul Dolhasca, 20 km de Pașcani, 30 km de Fălticeni, 46 km de Botoșani și 45 km de Suceava. Poți ajunge cu trenul, mașina personală sau transportul în comun.

Citește și

Aglomerație pe DN1. Cei care și-au petrecut sărbătorile la munte au stat răbdători în mașini

Cu trenul:

• Trenuri personale pe ruta Pașcani – Probota – Dolhasca – Verești – Suceava, cu oprire în stația Probota.

• Trenuri accelerate pe ruta Pașcani – Dolhasca – Verești – Suceava/Botoșani, cu oprire în stația Dolhasca.

Cu mașina:

• Dinspre Botoșani: Botoșani – Liteni – Dolhasca – Probota.

• Dinspre Suceava: Suceava – Liteni – Dolhasca – Probota.

• Dinspre Fălticeni: Fălticeni – Dolhasca – Probota.

• Dinspre Pașcani:

◦ Pașcani – Lespezi – Dolhasca – Probota (șosea modernizată).

◦ Pașcani – Heci – Probota (șosea parțial modernizată, cu 4 km de drum pietruit între Heci și Probota).

Istoric

Mănăstirea Probota este una dintre cele mai vechi mănăstiri din Moldova, atestată documentar în anul 1391 sub denumirea de „Sfântul Nicolae din Poiana”. Prima biserică a fost construită din lemn, într-o zonă împădurită, însă, la scurt timp, a fost înlocuită cu una de piatră. Aceasta s-a prăbușit în urma unui cataclism și a fost refăcută de Ștefan cel Mare, interesat de acest loc deoarece aici fusese înmormântată mama sa, Oltea Maria. O nouă alunecare de teren a dus însă la distrugerea lăcașului, iar în 1530 Petru Rareș a ridicat actuala biserică pe un teren stabil, la circa 300 de metri vest de amplasamentul anterior.

Ctitorul Petru Rareș, fiul lui Ștefan cel Mare, a fost îndemnat de egumenul Grigorie Roșca să reconstruiască mănăstirea, care a devenit necropolă domnească. Petru Rareș a fost înmormântat aici în 1546, alături de fiul său Ștefan și de Doamna Elena, soția sa. În 1550, Doamna Elena și fiii lor au întărit incinta mănăstirii, ridicând zidurile de apărare și turnurile, conform pisaniei din piatră amplasate deasupra porții de intrare.

Ansamblul includea biserica, clisiarnița (casa clopotelor și tezaurul), casa domnească și clădirile monahale – trapeza, chiliile și cuhnia –, organizate separat de zona sacră. După moartea familiei ctitorilor, mănăstirea a devenit loc de înmormântare pentru boierii moldoveni, între care familia Stroici, ale cărei morminte au oferit un inventar funerar valoros: bijuterii, haine din materiale scumpe și obiecte de cult, conform manastireaprobota.

În secolul al XVII-lea, Vasile Lupu a restaurat zidurile și a construit o nouă casă domnească. De-a lungul timpului, Mănăstirea Probota a fost un important centru de spiritualitate, aici formându-se mitropoliți precum Grigorie Roșca, Gheorghe Movilă, Teodosie Barbovschi și Dosoftei, acesta din urmă închinând mănăstirea Sfântului Mormânt de la Ierusalim.

După secularizarea averilor mănăstirești din 1863, lăcașul a fost desființat, biserica devenind de mir, iar clădirile fiind distruse treptat. Restaurarea a fost reluată între 1934 și 1937, sub coordonarea arhitectului Horia Teodoru, iar în 1986 au fost efectuate lucrări de consolidare și refacere a acoperișului.

Shutterstock

În 1993, mănăstirea a fost reînființată ca așezământ de maici, iar biserica a fost inclusă pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, ca parte a ansamblului bisericilor cu picturi exterioare din Moldova. Între 1996 și 2001, monumentul a beneficiat de un amplu program de restaurare derulat sub egida UNESCO, cofinanțat de Japan Trust Fund for World Heritage și Ministerul Culturii din România.

Lucrările de restaurare au transformat Probota într-un proiect-model la nivel internațional, prin amploarea cercetărilor, calitatea intervențiilor și documentarea complet informatizată. Rezultatele au oferit noi perspective asupra picturii murale din epoca lui Petru Rareș.

Astăzi, Mănăstirea Probota este unul dintre reperele Moldovei și printre cele mai frumoase și vizitate lăcașuri de cult din regiune.

Cum arată mănăstirea

Pentru construcția noii biserici de la Probota, Petru Rareș și Grigorie Roșca, viitorul mitropolit al Moldovei, au adoptat planul triconc dezvoltat în lungime, tipic marilor mănăstiri domnești precum Putna, Neamț și Sfântul Gheorghe din Suceava.

Structura include altarul, naosul, gropnița, pronaosul cu două travei și pridvorul închis (exonartexul). Biserica are o elevație înaltă și un sistem de boltire complex, adaptat fiecărui spațiu de cult.

Absida altarului este acoperită cu o semicalotă prelungită spre vest prin trei arce descendente. Deasupra naosului se ridică o turlă înaltă, susținută de arce moldovenești, iar spre vest se află două arce largi, în corespondență cu cele din altar.

Gropnița este acoperită cu o boltă semicilindrică transversală, iar pronaosul are două bolți stelate dispuse pe axul est-vest, o soluție arhitecturală inspirată de biserica Mănăstirii Neamț. Cele două travei sunt separate prin muluri triple din piatră, care devin dublouri pe boltă și colonete sculptate la nivelul pereților.

Pridvorul închis prezintă o soluție constructivă distinctă: o boltă în leagăn transversală, cu penetrări de influență renascentist-târzie, și opt ferestre înalte, gotice, care oferă un iluminat amplu.

Pridvorul este realizat integral din blocuri de piatră fațuită, fără emplecton, ceea ce explică lipsa unei îmbinări perfecte cu zidurile pronaosului și apariția fisurilor verticale în zona de joncțiune.

Turla centrală, cu tamburul octogonal, are patru ferestre dispuse pe axe, alternate cu contraforturi decorative. Aceasta se sprijină pe două baze suprapuse: una octogonală și alta stelată, cu opt colțuri, conferind ansamblului un echilibru între sobrietatea volumelor și rafinamentul ornamental.

Ansamblul reflectă echilibrul dintre tradiția bizantină și influențele gotice și renascentiste târzii, caracteristice artei moldovenești din timpul lui Petru Rareș.

Shutterstock

Ce alte mănăstiri să vizitezi în Suceava

Județul Suceava are o mulțime de mănăstiri frumoase, care merită vizitate. Iată câteva dintre ele:

Mănăstirea Voroneț

Se află la 5 km distanță de Gura Humorului și este printre cele mai cunoscute obiective turistice din Bucovina. Mănăstirea Voroneț a fost construită în 1488. Pictura exterioară redă scene biblice și aspecte ale vieții cotidiene din acea vremea. Este celebră pentru pigmentul numit Albastru de Voroneț, care a rezistat de-a lungul secolelor pe pereții mănăstirii.

Mănăstirea Putna

Se află la 33 kilometri distanță de Rădăuți și a fost construită în 1466. Poartă hramul „Preasfintei Născătoare de Dumnezeu” și a este una dintre cele mai importante lăcașuri de cult din zonă.

Mănăstirea Sucevița

Mănăstirea Sucevița se află la 55 de kilometri de Câmpulung Moldovenesc și a fost construită în perioada 1583-1586. Este inclusă pe lista monumentelor istorice din județul Suceava.

Mănăstirea Zamca

A fost construită în anul 1606 și este înconjurată de un zid de incintă. Complexul Zamca este considerat cel mai important edificiu religios construit de comunitatea armenească din orașul Suceava.

Articol recomandat de sport.ro

GALERIE FOTO Voleibalista Rebekka Hauri, apariție într-o emisiune scandaloasă: ”Pregătiți-vă pentru dramă!”