Mănăstirea din România care ascunde legende fascinante în jurul său și un trecut plin de culoare. Nu trebuie ratată de nimeni
Mănăstirea Sucevița, situată în satul cu același nume, este un important monument istoric, fiind unul dintre simbolurile arhitecturii religioase din Bucovina.
Amplasată în comuna cu același nume, pe malul pârâului Sucevița, la aproximativ 18 km sud-vest de municipiul Rădăuți, Mănăstirea Sucevița a fost construită în ultimele decenii ale secolului al XVI-lea, prin contribuția financiară a întregii familii de boieri Movilă, din care Ieremia a fost domnitor al Moldovei între anii 1595-1606.
Mănăstirea Sucevița se numără în prezent printre mănăstirile din Moldova pe care nu trebuie să le ratezi dacă ajungi în zonă.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Această mănăstire are un istoric impresionant și în jurul ei plutesc multe legndee, care mai de care mai interesante.
Mănăstirea Sucevița - istoric
Construită între anii 1583-1586, mănăstirea a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava în 2015.
Mănăstirea este alcătuită din mai multe obiective, printre care se numără Biserica „Învierea Domnului”, Chilii, Paraclisul, Turnurile de nord-est și nord-vest, precum și Zidul de incintă.
Biserica „Învierea Domnului” a fost inclusă în Patrimoniul Cultural Mondial UNESCO în 1993, fiind parte din grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei, alături de alte șapte biserici din regiune.
Mănăstirea Sucevița a fost ctitorită de familia Movilă, care a jucat un rol important în istoria Moldovei.
Monumentul este construit în stilul arhitecturii moldovenești, îmbinând elemente de artă bizantină și gotică, specific epocii lui Ștefan cel Mare.
Incinta mănăstirii este în formă de patrulater, fiind prevăzută cu contraforturi, metereze și turnuri de colț. În interiorul bisericii se găsesc picturi și icoane vechi de mare valoare culturală și religioasă.
Mănăstirea Sucevița este unul dintre cele mai emblematice monumente religioase din nordul Moldovei, încheind suita mănăstirilor ridicate în secolele XV-XVI.
Deosebindu-se de alte mănăstiri prin faptul că a fost rezultatul efortului colectiv al familiei Movileștilor, nu al unui singur ctitor, acest lăcaș sfânt își găsește rădăcinile într-o perioadă de transformare religioasă și socială în țara noastră.
Inițiativa construirii mănăstirii se datorează lui Gheorghe Movilă, care, în tinerețe, a ales calea vieții monahale și a devenit ulterior mitropolit al Moldovei. Despre începuturile mănăstirii se află din documente vechi, deși nu există nimic care să precizeze numele ctitorilor sau data exactă a construcției.
Se știe că inițial exista o biserică de lemn, ridicată în secolul al XIV-lea, în jurul căreia s-a organizat o mică comunitate monahală.
Construcția mănăstirii din piatră a avut loc în perioada anilor 1582-1586, când frații Movilă au devenit sfetnici de încredere ai voievodului Petru Șchiopul.
Ieremia Movilă, vornic în divanul lui Șchiopul și ulterior domn al Moldovei, a fost principalul ctitor al ansamblului mănăstiresc. Împreună cu el este reprezentat Teodosie Barbovschi, fratele de călugărie al lui Gheorghe Movilă și ulterior mitropolit al Moldovei.
Legenda Mănăstirii Sucevița
Mănăstirea Suceviţa este înconjurată de o legendă populară fascinantă. Conform poveştii, în vremurile demult apuse, pe locul unde azi se înalţă măreaţa mănăstire, trăiau nişte călugări singuratici în mijlocul codrilor seculari. Aceşti sihastri îşi construiseră o modestă bisericuţă de lemn pentru a se ruga lui Dumnezeu.
Într-o zi, povestea spune că a sosit în acea pădure o tânără femeie cu un car tras de un jug de bivoli. Femeia s-a înfăţişat în faţa obştii de călugări şi a făcut un legământ surprinzător: ea va căra cu carul său piatra şi materialele necesare pentru construcţia unei noi şi impunătoare mănăstiri de piatră. Unicul lucru pe care l-a cerut a fost ca, după moarte, să fie înmormântată în noua biserică pe care o va clădi cu braţele sale.
Obştea a acceptat oferta femeii, convinsă de devotamentul ei profund. Astfel, vreme de trei decenii întregi, zi şi noapte, neobosita femeie a cărat cu bivoluţii ei materialele de construcţie necesare. În cele din urmă, pe temeliile pregătite de trudnica femeie, marele vornic Ieremia Movilă a ridicat actuala mănăstire Suceviţa, dar femeia nu a fost înmormântată acolo.
Arhitectura mănăstirii
Arhitectura mănăstirii și a bisericii sale impresionează pe oricine ajunge aici. Zidurile groase, aspectul fortificației și cele cinci turnuri, dintre care unul servește drept clopotniță, reflectă necesitatea de apărare a comunității în vremuri de restriște.
Planul pătrat al mănăstirii, cu laturile de 100x104m, este împrejmuit de ziduri masive, înalte de peste 6m.
Biserica mănăstirii, dedicată Învierii Domnului, prezintă o arhitectură tradițională moldovenească, cu influențe bizantine și gotice. Fațada exterioară este decorată simplu, iar ferestrele și portalul ogival al intrării în pronaos reflectă influențe gotice târzii.
Turnul clopotniță, cu cele două clopote decorate cu stema Moldovei și armele familiei Movilă, este o caracteristică distinctivă a ansamblului arhitectural.
Pictura bisericii este un adevărat tezaur cultural, fiind cea mai bine conservată din întreaga regiune. Realizată în perioada domniei lui Ieremia Movilă de o echipă de zugravi conduși de frații Ion și Sofronie, pictura acoperă aproape în întregime pereții bisericii, atât în interior, cât și la exterior. Iconostasul, datând din 1801 și influențat de stilul gotic târziu, este o piesă remarcabilă de sculptură și pictură, oferind un cadru impresionant pentru serviciile religioase.
Mormintele celor doi frați Movilă, Ieremia și Simion, sunt adăpostite în biserica mănăstirii, iar plăcile funerare care le marchează prezintă stemele Moldovei și a familiei Movileștilor, alături de decorații sculptate elaborate.
Ce altceva poți vedea în împrejurimi
Suceava se află în nord-estul României, în frumosul ținut al Bucovinei. Este una dintre cele mai străvechi și semnificative localități din țară, cu o istorie bogată care își întinde rădăcinile pe parcursul multor secole.
De-a lungul timpului, Suceava a fost un centru vital al Moldovei, funcționând ca reședință principală timp de două secole, până când a devenit parte din Imperiul Austriac între anii 1775 și 1918.
În epoca domniei lui Petru I al Moldovei, Cetatea Sucevei a devenit sediul central al puterii în țara Moldovei și a rămas așa până la timpul domniei lui Alexandru Lăpușneanu, când centrul administrativ s-a mutat la Iași.
O vizită în Suceava nu e suficientă ca să vezi varietate de atracții turistice, precum Curtea Domnească din Suceava, Muzeul de Istorie, Muzeul Etnografic (cunoscut și sub numele de Hanul Domnesc), Muzeul de Științe ale Naturii, Muzeul Satului Bucovinean și Planetariul.
Cetatea de Scaun și Cetatea Cheia
Cetățile Sucevei au o importanță deosebită în istoria Moldovei. Cetatea de Scaun a Sucevei și Cetatea Șcheia, construite la sfârșitul secolului al XIV-lea de domnitorul Petru al II-lea Mușat, au servit drept centre de apărare împotriva invaziilor otomane.
Cetatea de Scaun a Sucevei, inclusă în lista monumentelor istorice din județul Suceava din 2004, este situată pe un pinten terminal al unui platou la o altitudine de 70 de metri față de valea Sucevei, oferind o panoramă deosebită a întregii regiuni.
Muzeul Satului Bucovinean
Muzeul Satului Bucovinean, înființat în anii '70, reprezintă o altă atracție deosebită din Suceava. Cu peste 30 de obiective turistice, inclusiv case tradiționale din lemn și ateliere meșteșugărești, muzeul oferă o incursiune captivantă în viața și tradițiile rurale autentice ale Bucovinei.
Vatra Dornei
În apropierea Sucevei, există numeroase alte destinații turistice remarcabile. Stațiunea Vatra Dornei, cunoscută și sub numele de "Perla Bucovinei", îi încântă pe vizitatori cu izvoarele sale minerale și cu peisajele montane spectaculoase. Mănăstirile Voroneț și Putna, construite în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, reprezintă bijuterii ale arhitecturii și spiritualității medievale moldovenești.
Gura Humorului
Gura Humorului este un loc cu adevărat deosebit, mai ales dacă vrei să ai parte de un concediu liniștit. Poți să stai în natură și vizitezi o mulțime de obiective turistice. De asemenea, Munții Rarău și Obcinele Bucovinei atrag turiștii cu peisajele lor spectaculoase și biodiversitatea bogată.
Ciocănești
Satul Ciocănești, cu casele sale pictate în culori vibrante, și Chilia lui Daniil Sihastrul, o mărturie a spiritualității românești, completează aerul idilic al Sucevei. Salina Cacica și Tinovul Mare oferă o incursiune fascinantă în lumea peisajelor naturale și a patrimoniului geologic.
Mănăstirea Putna
Acest lăcaș de cult popular a fost denumit de către Mihai Eminescu drept „Ierusalimul Neamului Românesc”.
Se află la 33 de km de orașul Rădăuți și este printre cele mai importante obiective turistice din Suceava.
Mocănița Huțulca
Dacă ajungi în Suceava, nu rata să faci o călătorie cu Mocănița de la Moldovița - Huțulca. Acest tren cu aburi este printre cele mai spectaculoase obiective turistice din Bucovina.
