Explicația oficială pentru care avionul lui Nicușor Dan a rămas blocat la Paris, deși alte aeronave nu au avut probleme
Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a explicat joi, într-o conferință de presă, ce s-a întâmplat, de fapt, la Paris cu avionul președintelui Nicușor Dan, care a rămas blocat pe aeroport mai multe ore după summit-ul ”Coaliția de Voință”.
Miruță afirmă că avionul militar Spartan nu este capabil, din punct de vedere tehnic, să aterizeze dacă vizibilitatea este sub 600 de metri.
În aceste condiții, echipa Administrației Prezidențiale a decis să nu-și asume niciun risc.
”Dacă plafonul de nor este mai jos de 60 de metri și dacă vizibilitatea este la sub 600 de metri, acest aparat de zbor nu poate ateriza, mai ales în condițiile în care la bord este președintele României. Este un aparat de zbor configurat pentru misiuni militare. Aterizează și în condiții meteorologice mai proaste decât cele de minimă siguranță, însă nu se întâmplă lucrul ăsta cu președintele la bord.
De ce nu a plecat în a doua zi, imediat de dimineață? Este pentru că starea aeroportului nu a permis decolarea. Avionul a fost pregătit. Avionul nu are absolut nicio problemă, însă ninsorile, cu nevoia de degivrare, cu capacitatea aeroportului de a degivra și de a elibera pista de zăpadă, nu au permis rulajul pe pistă.
De ce nu a aterizat din nou marți seara, având în vedere că am verificat la Romatsa în intervalul în care avionul prezidențial era programat să aterizeze și nu a aterizat pentru că n-a plecat, în două ore au aterizat 16 avioane comerciale?
Este pentru ca aceste avioane comerciale au avut caracteristici tehnice care să permită aterizarea sub plafonul de 60 de metri. Sunt avioane care permit aterizarea la zero metri plafon și la zero metri vizibilitate. Avionul Spartan nu are aceste caracteristici.” - a declarat ministrul Apărării Naționale.
Costul penultimului zbor al preşedintelui Nicuşor Dan cu aeronava Spartan la Paris a fost de șase ori mai ieftin decât al lui Iohannis
Radu Miruţă a explicat şi care au fost costurile de zbor cu aeronava Spartan. El afirmă că ”pe regimul fostei administrații prezidențiale, un zbor tot până la Paris a costat de șase ori mai scump.”
”Acum, referitor la costuri, că și aici am auzit o dimensiune mare de dezinformare, am verificat punctual, există două componente acestor costuri de zbor. O componentă a costurilor directe, care pentru zborul a Paris de acum trei sau aptru săptămâni, care am zburat și eu împreună cu domnul președinte Nicușor Dan, costurile directe pentru penultimul zbor la Paris, că pentru acesta încă n-a venit factura, au fost de 6.720 euro - și asta înseamnă combustibilul, taxele de aeroport, diurna piloților. Pe lângă aceste costuri mai există o componentă de costuri indirecte, care înseamnă uleiuri schimbate, filtre, costuri de mentenanță.
Aceste costuri, dacă scoatem din ele amortizare avionului, pentru că oricum România a cumpărat acest avion, rămân la 2.630 euro, pe ora de zbor. Per ansamblu, penultimul cost al președintelui Nicușor Dan cu aeronava Spartan la Paris a costat undeva la 30.000 euro. Doar ca o idee, să puteți face o comparație, pe regimul fostei administrații prezidențiale, am verificat și în anul 2023-2024, un zbor tot până la Paris a costat de șase ori mai scump. Raportat la prețurile de atunci. Dacă s-ar indexa prețurile de atunci cu prețurile de acum, probabil că diferența ar fi mai mare.”, a mai declarat Radu Miruţă.
El a menţionat şi cum se fac comunicaţiile în timpul zborului cu aeronava Spartan.
”În momentul de faţă avionul Spartan cu care s-a zburat permite comunicaţii scrise prin satelit în regim criptat. Dacă ar fi vreo nevoie în condiţii deosebite pentru ca preşedintelui să i se comunice ceva, există posibilitatea unor mesaje text, nu există posibilitatea unor convorbiri audio. Am discutat cu cei de la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale care au în lucru două propuneri pentru ca avionul Spartan să fie dotat, să fie integrate aceste propuneri cu producătorul avionului astfel încât să există comunicaţii de date pe bandă mai largă”, a mai spus ministrul Apărării.
De asemenea, ministrul a fost întrebat dacă suportul aerian oferit de elveţeni a reprezentat procedura standard în astfel de situaţii, a fost un gest de prietenie sau a fost realizat la solicitarea României.
”Eu nu ştiu ca România să fi făcut o astfel de solicitare. A fost un gest de respect din partea elveţienilor pentru sprijinul pe care România l-a acordat prin transportul cu aeronava Spartan răniţilor arşi grav în incendiul care s-a întâmplat la 1 ianuarie în Elveţia. A fost un semn de mulţumire şi de respect pentru gestul pe care România l-a făcut, zic eu, unul care se cuvenea a fi fost făcut, unul care este un gest de reciprocitate. Vă amintesc incendiul de la Crevedia când pentru ultimul pompier ars grav nu mai exista nicio posibilitate, Elveţia a trimis o aeronavă şi a transferat acel român ars grav la un spital din Norvegia”, a mai afirmat Radu Miruţă.
