”O surpriză uriașă”. O biserică veche de 1.500 de ani, descoperită lângă un lăcaș de cult zoroastrian din Irak

Conform unui nou studiu citat de Live Science, în urmă cu aproximativ 1.500 de ani, călugării creștini timpurii și adepții religiei persane ai zoroastrismului trăiau împreună fără conflicte în nordul Irakului.

Acesta nu era singurul loc în care zoroastrienii se amestecau cu oameni de alte credințe; un sanctuar vechi de 2.000 de ani descoperit în Georgia modernă relevă o amestecare a credințelor zoroastriene cu cele ale altor religii, conform unui alt studiu.

Luate împreună, descoperirile sunt o dovadă în plus că zoroastrismul — religia oficială a dinastiilor regale care au guvernat imperiile persane timp de peste 1.000 de ani — a coexistat adesea pașnic cu alte religii.

În descoperirea din Irak, o echipă condusă de arheologii Alexander Tamm, de la Universitatea Friedrich-Alexander din Erlangen-Nuremberg, și Dirk Wicke, de la Universitatea Goethe din Frankfurt, a examinat ruinele unui complex de clădiri din situl Gird-î Kazhaw din regiunea Kurdistan a țării, potrivit unui comunicat al Universității Goethe din Frankfurt.

Citește și

Ora de vară 2026. Când se dau ceasurile înainte cu o oră

Ei au descoperit stâlpi de piatră îngropați și alte dovezi arhitecturale care indică faptul că complexul de clădiri fusese o biserică în centrul unei mănăstiri creștine, descoperită inițial în 2015. Mănăstirea a fost construită în jurul anului 500 d.Hr. — „o surpriză uriașă”, deoarece era prima structură creștină descoperită vreodată în acel loc, potrivit declarației.

Echipa a dezgropat, de asemenea, fragmente îngropate dintr-un ulcior mare decorat cu o cruce creștină timpurie. Cruciile erau rar folosite ca simboluri creștine până când Imperiul Roman a legalizat creștinismul în secolul al IV-lea.

Și totuși, mănăstirea creștină recent investigată se află la doar câțiva metri de o fortificație persană unde se practica zoroastrismul. Apropierea celor două structuri indică faptul că creștinii și zoroastrienii trăiau pașnic unul lângă altul în această locație, se arată în comunicat.

Imperii rivale

Echipa arheologică a observat că, în acea epocă, creștinismul se răspândea dincolo de granițele Imperiului Roman, unde era religia oficială încă de la Edictul de la Tesalonic al împăratului Teodosie din 380.

Romanii – și, mai târziu, bizantinii – erau de obicei rivali ai persanilor, iar uneori aliați. Noua religie creștină se răspândea însă chiar și printre persani.

„Datarea timpurie a unei biserici în secolele al V-lea și al VI-lea d.Hr. nu este neobișnuită în regiune”, se arată în comunicat. „Există structuri comparabile în nordul Siriei și în nordul Mesopotamiei.”

Templu „grandios” în Georgia

Descoperirile din nordul Irakului vin în contextul unor noi detalii despre un sanctuar vechi de aproximativ 2.000 de ani, situat într-un complex templier „grandios” la Dedoplis Gora, în Georgia, la mai puțin de 600 de kilometri nord de Gird-î Kazhaw, în Irak.

Dedoplis Gora se afla sub stăpânirea regatului independent Kartli la acea vreme. Cu toate acestea, regiunea era puternic influențată de Imperiul Persan Ahemenid, iar numeroase dovezi indică faptul că zoroastrismul era practicat acolo.

Conform unui studiu publicat în numărul din ianuarie 2026 al American Journal of Archaeology de David Gagoshidze, arheolog la Universitatea din Georgia din Tbilisi, „regii din Kartli venerau zeii iranieni (zoroastrieni) fuzionați cu zeitățile astrale locale georgiene”. Studiul analizează trei camere sacre din palatul Dedoplis Gora care aveau tradiții religioase diferite.

Într-un sanctuar, riturile zoroastrismului erau practicate la un altar unde „locuitorii permanenți ai palatului Dedoplis Gora aduceau sacrificii zilnice și se rugau”. În altă încăpere, se pare că „nobilii proprietari ai palatului” venerau cultul grecesc al lui Apollo, „pe baza statuetelor găsite acolo”, potrivit studiului.

În cele din urmă, într-o a treia încăpere, în cadrul a ceea ce pare să fi fost o ceremonie „sincretică” (adică o ceremonie care combină mai multe tradiții religioase), se pare că se desfășurau ritualuri pentru un cult local legat de „fertilitate, agricultură și recoltă”.

Istoria zoroastrismului

Studiile indică faptul că religia oficială persană, zoroastrismul, era în general tolerantă față de alte credințe, deși au existat perioade în timpul Imperiului Persan Sasanian târziu când adepții religiilor rivale, precum creștinismul sau maniheismul (o religie persană acum dispărută, centrată pe profetul Mani), erau persecutați.

Zoroastrismul poartă numele profetului persan Zarathustra (Zoroaster în greacă), care se crede că a trăit acum aproximativ 3.500 de ani, și se concentrează pe venerarea „Domnului Înțelept” Ahura Mazda, al cărui simbol principal este focul.

Expresia „Așa a vorbit Zarathustra” este titlul unei cărți a filosofului german din secolul al XIX-lea Friedrich Nietzsche, care nu era zoroastrian, dar l-a folosit pe Zarathustra ca purtător de cuvânt fictiv al ideilor sale.

Zoroastrismul a cunoscut un declin accentuat în Persia (azi Iran) după cucerirea islamică a Imperiului Sasanid în secolul al VII-lea, iar în prezent există doar aproximativ 120.000 de practicanți ai zoroastrismului în întreaga lume.

Articol recomandat de sport.ro

Americanii n-au niciun dubiu: New York Times dă rezultatul pentru Turcia - România, în play-off-ul Cupei Mondiale