Vortexul polar își pierde din intensitate într-un ritm record și, în combinație cu fenomenul puternic El Niño, ar putea aduce o vreme imprevizibilă în Europa și în restul lumii, potrivit tnlive.sk.
În mod normal, vortexul polar funcționează ca un vârtej uriaș de aer, situat la câțiva kilometri deasupra Polului Nord. Rolul său este să mențină aerul rece în regiunile nordice. Însă anul acesta situația este diferită. În loc să se intensifice în noiembrie, vortexul începe să își piardă din putere.
Potrivit informațiilor publicate de portalul TN.cz și de meteorologii de la Severe Weather Europe, ne-am putea afla în fața unui eveniment istoric.
Vortexul polar începe să se destrame neobișnuit de devreme, iar fenomenul ar putea depăși precedentul record, înregistrat pe 28 noiembrie 1959.
Un cunoscut specialist în științele atmosferei a confirmat, de asemenea, amploarea fenomenului.
„Cred că aceasta va fi, aproape sigur, cea mai puternică și mai timpurie destabilizare a vortexului polar din istorie”, a declarat acesta pentru Fox Weather.
Atunci când vortexul stratosferic își modifică brusc forma sau se divide, masele de aer extrem de rece pot coborî spre sud, ajungând în regiuni locuite.
Efectele acestui fenomen ar putea fi resimțite de la sfârșitul lunii noiembrie și pe parcursul lunii decembrie.
Europa ar putea avea parte de ger și ninsori în decembrie. Ce se anunță pentru ianuarie
Meteorologul Andrej Flis a analizat efectele schimbărilor bruște din stratosferă asupra continentului european. Acesta a efectuat mii de simulări climatice și a selectat 21 de cazuri istorice care se aseamănă cel mai mult cu actualele condiții atmosferice.
„Rezultatele sugerează că aerul rece ar putea pătrunde în mare parte a Europei, iar unele regiuni ar putea înregistra mai multă zăpadă decât de obicei”, a explicat Flis în studiul său.
Specialiștii analizează evoluția atmosferei și atrag atenția că cele două scenarii posibile indică evoluții meteorologice diferite.
În luna decembrie, aerul rece ar putea ajunge în anumite regiuni ale continentului european, provocând episoade de ger și ninsori.
În ianuarie, însă, vremea ar putea evolua diferit de la o regiune la alta.
Temperaturile foarte scăzute ar urma să se concentreze în vestul și nordul Europei Centrale, în timp ce în regiunile estice ale continentului sunt estimate temperaturi peste mediile multianuale.
Confruntarea dintre două fenomene climatice majore
Fenomenul El Niño, care presupune încălzirea ciclică a apelor din zona tropicală a Oceanului Pacific, joacă și el un rol important în evoluția vremii.
Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) a publicat prognoza pentru iarna 2026–2027, care acoperă perioada decembrie–februarie.
„Un fenomen El Niño foarte puternic va determina, probabil, deplasarea curentului-jet spre sud și est”, a declarat Ken Graham, directorul Serviciului Național de Meteorologie din cadrul NOAA.
Potrivit informațiilor publicate de Futura-sciences.com, episodul El Niño din acest an ar putea chiar să depășească recordurile istorice înregistrate începând cu anii 1950.
Centrul de Prognoză Climatică a estimat o probabilitate de 83% ca fenomenul să atingă o intensitate extremă în perioada octombrie–decembrie.
„Prognoza actuală indică faptul că fenomenul va atinge intensitatea maximă în perioada octombrie-noiembrie-decembrie”, a declarat meteorologul NOAA Michelle L'Heureux pentru Newsweek.
Deși un fenomen oceanic puternic favorizează, în general, condiții pentru o iarnă mai blândă, situația devine mai complicată atunci când acesta coincide cu destabilizarea vortexului polar.
Astfel, perioadele cu temperaturi mai ridicate ar putea fi întrerupte de episoade de ger arctic și ninsori.
Chiar dacă schimbările prin care trece vortexul polar au loc neobișnuit de devreme, specialiștii subliniază că efectele asupra vremii rămân incerte și nu înseamnă automat că Europa va avea parte de o iarnă extrem de rece.
