Moțiunea a fost inițiată de AUR și de PSD, care a făcut parte din Executiv până a decis să își retragă miniștrii.
Ajunsă în Parlament, moțiunea a primit 281 de voturi „pentru” în parlament. A fost cu mult peste pragul necesar de 233 de voturi. Rezultatul votului a produs efecte imediate asupra Executivului, care a intrat automat în regim interimar până la instalarea unui nou cabinet.
Căderea Guvernului a deschis o procedură constituțională clară, care a implicat atât Palatul Cotroceni, cât și partidele parlamentare.
Conform Constituției României, situația este reglementată clar în articolul 110: „Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alin. (1) și (2) îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.”
În mod normal Executivul demis rămâne ca interimar până la formarea unui nou Guvern. Urmează consultările politice organizate de Președintele României, care are rolul de a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru. Acesta trebuie să formeze o majoritate și să obțină votul de încredere al Parlamentului pentru a instala un nou Executiv.
Dar din 5 mai președintele și liderii politici au intrat într-un proces care pare interminabil, pentru formarea unui nou guvern. Nicușor Dan ar fi dorit refacerea coaliției PSD-PNL-USR-UDMR-Minorități și a exclus un guvern din care să facă parte AUR. Pe de altă parte, PNL și USR au avertizat încă dinaintea moțiunii de cenzură că nu vor mai intra la guvernare alături de PSD, dacă social-democrații doboară propriul guvern.
Abia la o lună după ce Guvernul Bolojan a fost demis, președintele României, Nicușor Dan a venit cu prima propunere de premier la data de 4 iunie, când l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac, liderul PMP, partid care nu a intrat în Parlament la alegeri.
”Am ales o persoană independentă, dar o persoană care are experiența politică necesară pentru a discuta cu partidele din Parlament. Este nevoie de consens și este nevoie de experiență politică. Aștept aceeași responsabilitate din partea partidelor politice. Eugen Tomac are atât experiența, cât și valorile care îl recomandă pentru poziția de prim-ministru.”, a declarat atunci Nicușor Dan.
Astfel că, la acea vreme, Tomac a început negocierile pentru formarea noului Executiv și obținerea votului de învestitură în Parlament. Însă Eugen Tomac nu a apucat să ajungă la votul în Parlament.
Nu ar fi reușit să adune sprijinul necesar, așa că după aproape încă două săptămâni de la desemnare, Nicușor Dan a făcut o mutare surprinzătoare: a făcut o nouă nominalizare pentru funcția de premier: liberalul Adrian Veștea.
„Am ales o persoană cu experiență solidă în administrație, care cunoaște problemele concrete ale românilor și are capacitatea de a construi consens. Am încredere că domnul Adrian Veștea va forma un Guvern stabil și eficient.”, a declarat atunci președintele României.
Desemnarea lui a fost făcută fără noi consultări cu liderii politici, care nu au fost informați de această mișcare. Ilie Bolojan, președintele PNL, partid din care făcea parte Adrian Veștea, a aflat abia când a făcut anunțul Nicușor Dan. Acest fapt a creat noi tensiuni în interiorul partidului, între „aripa Bolojan” și cea „pro-PSD”.
Conducerea PNL a convocat rapid un Congres Extraordinar pentru 21 iunie. Miza era reorganizarea conducerii partidului și alegerea unei noi echipe în jurul lui Ilie Bolojan. Adrian Veștea a decis inițial să candideze la șefia partidului împotriva lui Ilie Bolojan, dar s-a retras ulterior.
Ilie Bolojan a fost în cele din urmă singurul candidat la președinția PNL. A fost reconfirmat cu 1.769 de voturi din 1.842 exprimate.
În ziua următoare, la data de 22 iunie, Guvernul Veștea a fost respins de Parlament. Din totalul de 464 de senatori și deputați, 287 au fost prezenți. Dintre cele 212 voturi exprimate, niciunul nu a fost nul. Au fost înregistrate 189 de voturi pentru și 23 împotrivă.
”Nu este întrunită majoritatea cerută de Constituţie”, a fost anunţul din plenul Parlamentului la acel moment.
Guvernul Veştea ar fi avut nevoie de 233 de voturi ”pentru” ca să fi trecut.
Dacă Parlamentul respinge două propuneri de Guvern, Nicușor Dan poate dizolva Parlamentul și se poate ajunge la alegeri anticipate. Dar nu este obligat să facă acest lucru.
După eșecul lui Veștea, președintele a convocat din nou partidele la Cotroceni, pe 23 iunie, pentru găsirea unui premier care să poată strânge majoritatea, iar ulterior au mai existat discuții între președinte și liderii partidelor din fosta coaliție, dar fără să facă vreun progres.
PSD, prin Sorin Grindeanu, a transmis că este pregătit să preia guvernarea. PNL s-a rupt practic de varianta PSD și l-a propus pe Siegfried Mureșan. Asta a creat două tabere pentru formarea următorului guvern. A mai fost vehiculată și varianta unui „tehnocrat”, iar numele cel mai discutat a fost Alexandru Nazare, ministru al Finanțelor în Guvernul Bolojan.
Problema era că nici Grindeanu, nici Mureșan nu aveau o majoritate clară în Parlament. Așa a apărut blocajul care a dus la criza politică prelungită.
Însă, de când a picat la vot Guvernul Veștea, în urmă cu mai bine de o lună și jumătate, președintele Nicușor Dan încă nu a făcut o nouă nominalizare.
Surse politice au declarat anterior pentru Știrile ProTV că abia în septembrie Nicușor Dan ar putea propune un nou premier, după încheierea procesului politic pentru salvarea fondurilor rămase din PNRR.
În lipsa unui consens pentru formarea unei noi majorități, președintele are la dispoziție și opțiunea dizolvării Parlamentului și declanșarea alegerilor anticipate, variantă respinsă până acum de fiecare dată de Nicușor Dan.
Ce prevede articolul 89 din Constituție:
(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
Astfel am ajuns ca de 100 de zile să nu avem un guvern cu puteri depline, iar numărătoarea continuă. În acest moment nu există însă semne că situația se va schimba în perioada imediat următoare. Rămâne de văzut ce va face mai departe președintele, dacă și când va alege să facă o nouă nominalizare de premier.
