Klaus Iohannis: Lupta eficientă împotriva schimbărilor climatice nu poate fi una solitară

"Lupta eficientă împotriva schimbărilor climatice nu poate fi una solitară, ci presupune un demers comun şi o bună organizare şi coordonare. Din această perspectivă, instituţiile publice centrale trebuie să îşi asume un rol de catalizator în procesul de gestionare a efortului naţional de răspuns la schimbările climatice. Mobilizarea unui număr cât mai mare de actori societali devine astfel o prioritate. Fie că vorbim despre mediul academic, despre cercetare, ONG-uri, mediul de afaceri sau despre mass-media, avem nevoie de implicarea tuturor. Vă invit, aşadar, să găsim împreună cele mai bune soluţii pentru a limita impactul schimbărilor climatice şi pentru a oferi ţării noastre oportunitatea de a culege beneficiile tranziţiei climatice", a spus şeful statului la lansarea în dezbatere publică a raportului "Limitarea schimbărilor climatice şi a impactului lor: o abordare integrată pentru România".

Şeful statului s-a declarat bucuros de interesul crescut manifestat de Guvern cu privire la politicile climatice.

"Sunt conştient că este un domeniu nou, în care România, aşa cum se întâmplă şi în alte ţări, se află încă în plin proces de a-şi forma experţii şi de a-şi dezvolta capacitatea instituţională. Cred că raportul lansat astăzi vă va fi util atât prin analiza consistentă realizată, cât mai ales prin măsurile concrete propuse pentru a răspunde provocărilor majore cu care ne confruntăm", a afirmat Iohannis.

El a subliniat că o prioritate a mandatului său este acordarea sprijinului pentru implementarea celor mai potrivite politici publice în domeniul climei.

Şeful statului a precizat că, recent, Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice şi Organizaţia Meteorologică Mondială au publicat o serie de rapoarte ştiinţifice care indică faptul că schimbările climatice au loc în mod accelerat, generează pagube materiale majore şi afectează calitatea şi durata vieţii oamenilor.

"Prin urmare, şi răspunsul nostru trebuie să fie unul rapid şi ferm, ţinând cont, totodată, că nu avem la îndemână nicio soluţie miraculoasă. Ţara noastră se confruntă cu provocări specifice, care au nevoie de un set complex de măsuri de adaptare pentru a diminua efectele caniculei, secetei, ale penuriei de apă, dar, concomitent, trebuie să avem în vedere şi partea de atenuare, prin punerea în aplicare de măsuri care reduc emisiile de gaze cu efect de seră şi poluarea pe care o generăm", a spus preşedintele Iohannis.

Preşedintele Iohannis a afirmat şi că există şi pericolul unei tranziţii dezordonate către o economie cu emisii reduse de gaze cu efect de seră. În acest context, el a amintit că tranziţia climatică reprezintă angajamentul ferm pe care UE şi l-a asumat, de a deveni o economie şi o societate neutre din punct de vedere climatic până în 2050, cu obiectivul intermediar de a reduce până în 2030 emisiile gazelor cu efect de seră cu cel puţin 55% faţă de nivelurile înregistrate în 1990.

"O astfel de ţintă ambiţioasă presupune transformări radicale, care trebuie să fie însă fezabile din punct de vedere economic, dar şi echitabile social. Pentru a evita riscul ca o astfel de tranziţie să fie una dezordonată, cu efecte negative profunde, sunt necesare o planificare mai bună şi coordonată, precum şi acţiuni timpurii din partea tuturor actorilor relevanţi din mediul public şi privat, motive în plus pentru a avea un plan şi o abordare integrate. Schimbările climatice generează provocări majore pentru societate, dar pot crea şi oportunităţi. Tranziţia pentru atingerea neutralităţii climatice aduce multiple beneficii, printre care: investiţii noi în cercetare-dezvoltare-inovare, dezvoltarea de noi ramuri economice mai puţin poluante, noi locuri de muncă, combaterea sărăciei energetice şi creşterea securităţii energetice prin reducerea dependenţei de importuri de energie. Toate acestea se adaugă la îmbunătăţirea sănătăţii ecosistemelor, dar şi la îmbunătăţirea sănătăţii publice", a adăugat Iohannis.

El a precizat şi că în contextul geopolitic actual, marcat de războiul Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, decarbonizarea economiei şi trecerea accelerată la sursele de energie cu emisii reduse de dioxid de carbon, care să asigure securitatea energetică a României şi a Uniunii Europene, devin şi mai urgente.

Articol recomandat de sport.ro

Ce face Kayla Simmons, la 30 de ani, după ce s-a lăsat de volei