România, la 10 ani de la Colectiv. „Strada” care a cerut o altă clasă politică pare că a uitat idealul sau e anulată prin vot
S-au împlinit 10 de ani de la cea mai mare tragedie produsă în România după 1989. 65 de tineri au murit în urma incendiului din clubul Colectiv, incendiu care a scos la iveală unele dintre cele mai grave probleme ale societății după Revoluția din 1989.
Este vorba despre corupție, politici mincinoase, bâlbele din justiție, sistemul medical bolnav și de nerespectarea legilor.
”Nu s-a schimbat nimic de atunci” este afirmația pe care a auzit-o, cel mai probabil, fiecare dintre noi, în fiecare an, din 2015 și până astăzi.
ȘtirileProTV.ro vă prezintă o sinteză în trei părți, structurată pe trei teme majore, a evoluției societății românești după 30 octombrie 2015, când zeci de mii de oameni au ieșit în stradă strigând ”Corupția ucide” sau ”Vrem spitale, nu catedrale”.
Evoluția este prezentată în paralel, respectiv situația de atunci: ce s-a întâmplat, starea de fapt, cine-ce a promis și rezultatul de astăzi, la 10 ani distanță. Evoluția este prezentată obiectiv, cu nume, citate și cifre oficiale, așa cum au fost ele furnizate de persoanele și de instituțiile vizate.
Prima mare temă și poate și cea mai importantă este cea legată de mediul politic, respectiv de partide și de politicieni, de cei aleși de popor să le reprezinte interesele și să le rezolve problemele.
În 2015, un Guvern a fost forțat să demisioneze din cauza protestelor. Un an mai târziu, același partid care condusese acel Guvern câștiga detașat alegerile pentru Parlament, principala instituție care ar fi trebuit, prin legi, să corecteze greșelile care au dus la tragedia din Colectiv. Mai mult decât atât, premierul „dat jos de stradă” atunci a candidat, cu succes, 10 ani mai târziu la alegerile prezidențiale, unde a strâns peste 1,2 milioane de voturi.
A doua mare temă este Justiția. Cine a fost suspectat, cine a fost acuzat, cine a fost condamnat, cine a plătit, conform legii, pentru tragedia de acum 10 ani.
Retroactiv, rezultatele sistemului de Justiție sunt sub așteptările a zeci de mii de oameni care au ieșit în stradă în 2015 cerând dreptate pentru morții și răniții din Colectiv.
Astăzi, 10 ani mai tâziu, mulți dintre cei care au avut funcții de conducere și au fost implicați direct sau indirect în acest dosar sunt în continuare decidenți la nivel înalt în statul român.
A treia mare temă este legată de cadrul legal și de reglementări care vizează securitatea la incendiu, cadru care parte un „moft” în 2025, la fel ca și în 2015 - dar și sistemul nostru de sănătate, care este tot foarte bolnav și tot plin de bacterii, și care ar fi trebuit să fie vindecat în primul rând de miniștrii sănătății.
Partea I. Politica la români. De la „Jos, Ponta” în 2015, la aproape 1,3 milioane de voturi la prezidențialele de anul acesta
În noiembrie 2015 Victor Ponta a devenit al doilea premier care a demisionat sub presiunea străzii (după Petre Roman în septembrie 1991, înlăturat de o „mineriadă”). De data aceasta, zeci de mii de oameni au cerut dreptate pentru victimele de la Colectiv, acuzând corupţia şi incompetenţa tuturor politicienilor, în primul rând, dar și a unora dintre funcționarii publici.
Andreea Esca, la Știrile Pro TV din 4 noiembrie 2015: ”Clasa politică de la București a făcut un pas înapoi, dar nu din decență. Pentru că acest cuvânt lipsește din vocabularul celor care și-au imaginat eronat că Romania se va da la nesfârșit din calea coloanelor oficiale ce trec sfidătoare pe lângă noi. Ce n-au înțeles acești grăbiți este că misiunile lor urgente ar fi trebuit să ne vizeze și că România are nevoie de scoli, de spitale, de străzi, în care să nu moară oamenii prin gropi, că bătrânii noștri au dreptul să vadă lumea după o viață de muncă, nu să tremure în case și să-și dea ultimul ban pe medicamente. Și le-a mai scăpat un lucru. Faptul că și ei, politicienii, sunt părinți ai căror copii merg prin cluburi, de unde iată, într-o zi pot să nu se mai întoarcă. Obligat de vocea străzii să plece de la Palatul Victoria, după 32 de tineri morți și 133 de răniți, premierul Victor Ponta a anunțat miercuri că își depune demisia.”
Așa anunța Andreea Esca demisia lui Ponta în acele zile în care numărul morților din cauza incendiului din Colectiv ajunsese abia la jumătate din bilanțul final al victimelor (65 de decese).
Ulterior, după aproape 10 ani de la aceste evenimente tragice, Ponta a fost întrebat de Andreea Esca dacă nu îi este rușine să candideze la Președinția României: ”Sunt foarte mândru să candidez”, a răspuns „fostul premier Colectiv”.
Se pare că Victor Ponta a avut dreptate când a decis să candideze pentru funcția de președinte al României și a mizat pe sprijinul unora dintre români.
La alegerile prezidențiale din 2025, „vocea străzii”, poporul, care în 2015 l-a forțat să demisioneze, l-a pus pe locul 4 în preferințele tuturor românilor, care i-au acordat 1.230.164 de voturi (adică 13,04 %).
Performanța sa este cu atât mai notabilă, cu cât Ponta a candidat independent, prin forțele proprii, fără sprijinul puternicului partid pe care l-a condus odată, respectiv PSD.
@victorpontaoficial Este momentul în care putem să schimbăm totul, în bine, împreună. Sau putem să rămânem așa cum suntem acum, în rău, separați! Eu îmi doresc prima variantă – dar sunt pregătit și pentru a doua. Vreau să fac un apel și să trimit un mesaj direct către toți social-democrații și oamenii de centru, moderați, moderni, care știu și cred că trebuie să facem ceva în acest moment. As vrea sa vorbesc cu cei din conducerea PSD, cu membrii PSD, cu aleșii locali, cu votanții, cu cei care au votat măcar o dată cu PSD, chiar dacă acum m-au votat pe mine la prezidențiale sau au ales un alt candidat ori alt partid. Mi-am câștigat acest drept: am fost președinte al Tineretului Social-Democrat – o organizație din care mulți sunt astăzi în conducerea partidului. Am fost președinte al Partidului Social Democrat si am reușit să scoatem Tara din Criza si sa guvernăm bine România. Dintre toți social-democrații, sunt cel care a obținut cele mai multe voturi directe de la poporul român, după Ion Iliescu. Acest fapt îmi dă dreptul să lansez un apel, să exprim o opinie și să cer să fiu ascultat. Să cer să facem ceva împreună într-un moment decisiv pentru social-democrație. Un moment în care PSD, în formula actuală, riscă să ajungă – precum în Polonia sau Ungaria – un partid balama, de 7-8%. Eu cred că asta ar fi o greșeală gravă și nu pot să accept această direcție. Românii au transmis clar, atât în noiembrie, cât și acum: vor o schimbare radicală a partidelor tradiționale. Nu o cosmetizare, nu o spoială, ci o schimbare reală. Altfel, data viitoare le vor elimina complet prin vot. Acest mesaj este limpede pentru toți, mai puțin pentru câțiva – trei, patru, poate zece lideri actuali ai PSD – care, din egoism și interes personal, refuză să-l accepte. Am văzut decizia lui Marcel Ciolacu de a demisiona. Este o decizie firească – liderul este responsabil. Dar consider că este nedrept să demisioneze doar Marcel Ciolacu. Și, mai grav, ineficient pentru partid. Cei care îl aruncă acum peste bord, deși sunt mai vinovați decât el pentru tot ce s-a întâmplat în ultima vreme, o fac pentru a se salva. Dar în realitate fac rău partidului și vor continua să facă rău dacă nu înțeleg că și ei trebuie să facă un pas înapoi. Marcel Ciolacu nu a condus singur PSD-ul – nu a fost ca Liviu Dragnea. A avut lângă el oameni care l-au influențat, l-au răzgândit, i-au dat sfaturi greșite. Acești oameni nu pot scăpa acum aruncând toată vina pe Marcel Ciolacu. Decizia de a candida în 2024 nu a fost luată singur. Eu, de exemplu, i-am spus să nu candideze. Alții din jurul lui l-au împins public să o facă. Decizia de a direcționa voturi către George Simion în turul I nu a fost doar a lui – toți cei din actuala conducere au fost implicați. Iar rezultatul a fost că Marcel Ciolacu nu a intrat în turul II. România ar fi arătat cu totul altfel în acel caz. Nu a decis singur nici nealocarea fondurilor pentru drepturile militarilor sau adoptarea „ordonanței trenuleț” – un dezastru pentru mediul de afaceri. Nici candidatura lui Crin Antonescu nu a fost doar decizia sa. A existat un entuziasm colectiv în jurul acestuia, deși se știa că va pierde. Marcel Ciolacu nu a decis singur excluderea mea din PSD, doar pentru că am spus adevărul – că nu poate câștiga cu Crin Antonescu și că social-democrații trebuie să aibă propriul candidat. O să spun un lucru dur, dar adevărat: nici în acel mult blamat avion de la “Nordis” Marcel Ciolacu nu a fost singur. Au fost și alții. A-l arunca doar pe el din avion este nedrept și ineficient. Cred că există o șansă, chiar dacă mică și dificilă, ca cei care au votat cândva cu PSD, sau s-au gândit să o facă, să revină. Dar doar dacă se produce o schimbare profundă. Nu doar că „l-am schimbat pe Ciolacu”, ci să arătăm că înțelegem votul românilor. Vreau eu și echipa mea – câțiva oameni, nu mulți – cei care am obținut 1.240.000 de voturi de la români, inclusiv social-democrați, să ne implicăm într-un efort sincer de reconstrucție. Un efort care să aducă speranță pentru 2028–2029.
♬ sunet original - VictorPontaOficial
Piedone, în 2015: „Am demisionat. E o greșeală și mi-o asum”. Piedone, în 2023: „Am răspuns pentru altcineva”
Pe 5 noiembrie 2015, primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone a anunțat că demisionează. Clubul Colectiv avea aviz de funcționare de la instituția condusă de el. Decizia sa a venit la patru zile de la tragedie și la fix 3 ore după demisia premierului Ponta. Astfel, nu pare că ar fi fost un gest care a venit din interior, ci unul provocat de furia străzii, de zecile de mii de oameni care i-au cerut cu o seară înainte să plece de la primărie.
„Da, am demisionat. Nu pentru a spăla ceva, era un act de normalitate. E o greșeală și mi-o asum, prea târziu, dar o asum, că nu am procedat la demisie din prima zi. Îmi voi reproșa toată viața acest lucru.", a spus el.
Din pedeapsa de patru ani primită, Cristian Popescu Piedone a petrecut doar un an în spatele gratiilor. La eliberare a declarat că a stat nevinovat în închisoare, susținând că a răspuns „pentru altcineva”.
„În 30 de ani de administraţie, să îmi zică mie orice politician din România, din lume, că e fată mare. Nu, nu există, fiecare cu păcatele lui. Eu am vrut de la început să răspund pentru păcatele mele, din păcate am răspuns pentru altcineva.”, a spus el.
Protestele masive în 2015 pentru demiterea lui Piedone au fost urmate de susținerea prin vot a lui Piedone la primăria sectorului 5
În 2020, deși fusese deja condamnat în primă instanță la 8 ani de închisoare în dosarul Colectiv, Piedone a câștigat alegerile pentru Primăria Sectorului 5 cu aproape 26.000 de voturi valabil exprimate.
El le-a și mulțumit celor care - după ce l-au huiduit în 2015 - l-au votat din nou în 2020: ”Eu v-am avut pe voi, locuitorii Sectorului 5! Cel mai important aliat! Singurul aliat care contează! Pentru voi m-am înscris în această cursă, pentru copiii voștri și pentru sectorul acesta care merită să iasă la lumină!”
Încurajat de bucureșteni, Piedone a candidat la Primăria Capitalei în 2024: „Și eu sunt interlop!”
Bazându-se pe susținerea bucureștenilor, Piedone s-a înscris în 2024 în cursa electorală pentru Primăria Capitalei, venind cu un tricou pe care scria ”Și eu sunt interlop”. El a anunțat că a depus 52.000 de semnături pentru candidatura sa, necesarul fiind de 20.000.
Iar rezultatele sale nu au fost slabe. A reușit să iasă pe locul 3 în preferințele bucureștenilor care în 2015 l-au forțat să demisioneze, obținând peste 100.000 de voturi.
Iohannis, în 2015: „A fost nevoie să moară oameni”. Declarația a alimentat teoriile conspirației
Un alt politician foarte important, implicat în ”fenomenul Colectiv”, a fost ex-președintele României, Klaus Iohannis. La începutul lunii noiembrie 2015, el a avut o exprimare care a declanșat un val de teorii ale conspirației, privind cauzele producerii incendiului din club: „A fost nevoie să moară oameni”.
Președintele Klaus Iohannis: „Târziu, foarte târziu, Guvernul a demisionat. A fost nevoie să moară oameni ca această demisie să se producă. Dacă s-ar fi respectat şi dacă s-ar fi impus respectarea normelor şi a legilor, niciunul nu ar fi trebuit să moară”, a spus atunci Iohannis.
Inclusiv Victor Ponta a avut mai multe reacții publice față de această declarație a lui Iohannis, spunând la un moment dat: ”Sper să nu se mai organizeze un Colectiv”, lăsând de înțeles că tragedia a fost ”organizată”.
Un alt politician care a promovat teoria conspirației în cazul tragediei din Colectiv a fost Ninel Peia, care, la acea vreme era membru PSD.
În prezent este tot parlamentar, dar ales pe listele partidului SOS România, din care a plecat pentru a se înscrie în noul grup parlamentar suveranist PACE.
Peia a susținut atunci, fără dovezi: „Indivizi infiltraţi printre manifestanţi, bazându-se pe forţa degajată de peste 30.000 de oameni, urmăreau incendierea Ministerului de Interne, a Primăriei Sectorului 4, a Guvernului şi, mare atenţie, a Parlamentului României. De aici încolo, disoluţia României nu mai era decât un joc de şah”, a scris Peia pe blogul său.
În realitate, tragedia de la Clubul Colectiv a fost ”rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ”, o tragedie care putea fi evitată, se arată în motivarea semnată de judecătorul Mihai Bălănescu de la Tribunalul Bucureşti în 2020.
În opinia judecătorului, la data când s-a produs tragedia, 30 octombrie 2015, exista în vigoare ”un cadru legislativ corect şi eficient, însă esenţial era ca acest cadru legislativ să fie respectat şi pus în aplicare, atât de conducători/angajaţi ai unor autorităţi publice, cât şi de comercianţii din sectorul privat”.
De altfel, un incendiu asemănător s-a produs recent în Macedonia de Nord, la fel ca în clubul Colectiv, și a ucis peste 60 de oameni și a rănit peste 190 de persoane. Clubul macedonean nu avea autorizație și, exact ca în tragedia de la Colectiv, imobilul în care se aflau 1.500 de tineri s-a aprins din cauza artificiilor folosite în timpul concertului susținut în acea seară.
Iohannis: Corupția ucide în 2016. În 2020 a scos capitolul Corupție din strategia națională de apărare
Tot în acea perioadă s-a născut sloganul ”Corupţia ucide”, care reprezenta (și reprezintă în continuare) revolta populației faţă de toate lucrurile urâte care se întâmplă de atâția ani în România, situaţii care sunt tolerate sau chiar încurajate de clasa politică.
Un an mai târziu de la producerea tragediei, pe 9 decembrie 2016, cu două zile înainte de alegerile parlamentare, Iohannis a folosit sloganul ”Corupţia ucide” pentru a-i îndemna pe români să iasă la vot şi să susţină prin votul lor combaterea corupţiei.
”Corupţia înseamnă sărăcie. Corupţia înseamnă stagnare. Corupţia înseamnă dispreţ pentru cetăţeni, dispreţ pentru lege. Cum am mai spus o dată, corupţia ucide. De aceea, îmi doresc o Românie fără corupţie. De aceea, am spus de fiecare dată că eu sprijin lupta anticorupţie. De aceea, cred că este foarte important ca în România lupta anticorupţie să continue în forţă”, spunea Iohannis în 2016.
În mod ironic, după 4 ani, în anul 2020, Iohannis scotea corupția din strategia națională de apărare, acest fenomen fiind menționat doar vag, la capitolul ”riscuri”.
Jos PSD în 2015. Votăm PSD în 2016!
În noiembrie 2015, peste 25.000 de oameni au ieșit în stradă pentru a cere demisia Guvernului PSD care era condus de Victor Ponta.”Demisia”, ”Asasinii”, “Nu mai vrem coruptie in sistem", "Ne-am saturat" - au fost mesajele oamenilor revoltați.
Un an mai târziu, românii votau din nou PSD la alegerile parlamentare din decembrie 2016. PSD a câștigat lejer alegerile.
Este adevărat: fără să obțină o majoritate în Parlament, însă doar 12 mandate le-au lipsit pentru ca să poată numi un premier social-democrat.
„Jos Grindeanu” în 2017. ”Sus Grindeanu” în 2025
După rezultatul alegerilor parlamentare organizate după tragedia din Colectiv, ”Corupţia ucide” a fost din nou principalul slogan folosit, în 2017, odată cu protestele față de OUG 13 privind modificarea Codului Penal.
Premier la acea vreme era Sorin Grindeanu, iar oamenii au participat la acțiuni de proteste organizate în primul rând față de PSD și față de Guvernul Grindeanu. Inclusiv în Marea Britanie au fost organizate acțiuni de protest de tipul: ”Grindeanu în Țara minciunilor”.
Opt ani mai târziu, în 2025, Sorin Grindeanu este președintele interimar al PSD și unicul candidat la șefia partidului (la ora redactării acestui articol), precum și unul dintre principalii decidenți în Guvernul României, în mod indirect, prin deciziile luate în coaliția de guvernare.
colaj foto / INQUAM PHOTOS
Inquam Photos / Octav Ganea
Inquam Photos / Octav Ganea
Cornel Putan
Inquam Photos / Bogdan Buda
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
