Lupta contra corupției nu mai este o prioritate națională. Care este explicația președintelui
Dacă în Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2015-2019 fenomenul corupției avea un rol important, acum, în documentul trimis de preşedintele Klaus Iohannis către aprobare în Parlament, corupția este menționată vag, la Capitolul Riscuri.
UPDATE 16.30 Președintele Klaus Iohannis a transmis motivele pentru care lupta anticorupție nu mai apare ca o prioritate în noua Strategie Națională de Apărare.
”Combaterea corupţiei în toate ipostazele sale, de la formarea grupurilor nelegitime de interese şi până la riscul deturnării deciziilor luate de autorităţile statului, este abordată în mai multe secțiuni ale Strategiei (de exemplu la punctele 142, 146, 150 şi 157)”, a transmis consilierul prezidențial Ion Oprișor cu privire la abordarea corupției în Noua Strategie Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024.
Potrivit acestuia, ”în noua Strategie, fenomenul corupției nu mai reprezintă doar o vulnerabilitate, așa cum era menționat în strategiile anterioare, ci i-a fost atribuit un grad ridicat de atenție, fiind încadrat în categoria riscurilor de securitate”.
”În viziunea Președintelui Klaus Iohannis, lupta anticorupție trebuie continuată fără rezerve, concomitent cu promovarea la nivelul societății a valorilor fundamentale care stau la baza creării unei culturi a integrității în zona publică, pentru că doar în acest fel vor putea fi eradicate cauzele care stau la baza fenomenului corupției”, se mai arată în comunicarea consilierului Oprișor.
”De altfel, chiar în cursul zilei de miercuri, 3 iunie a.c., Președintele României a avut o întâlnire cu premierul, la Palatul Cotroceni, în cadrul căreia s-a discutat aplicat despre repararea legislației juridice atât de afectate de modificările succesive care au avut loc în anii trecuți”, continuă oficialul de la Cotroceni.
Noua Strategie Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024, document avizat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în şedinţa din 27 mai a.c. şi înaintat Parlamentului României pentru dezbatere şi aprobare, reprezintă principalul document de planificare a apărării şi a fost realizată cu contribuţia tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, mai spune consilierul prezidențial.
Strategia acordă o importanţă majoră componentei societale a securităţii naţionale, bazate în special pe creşterea rezilienţei şi reducerea vulnerabilităţilor interne, inclusiv prin combaterea corupţiei, precum și pe buna funcţionare a statului de drept şi a democraţiei și pe consolidarea capacităţii administrative.
Strategia reiterează atașamentul României față de statul de drept, subliniind explicit la punctul 53 că respectarea angajamentului ferm față de dreptate și de lege, valorile democrației și principiile statului de drept, precum și modernizarea statului și instituțiilor sale reprezintă fundamente care asigură cetățenilor securitatea și prosperitatea la care sunt îndreptățiți.
De asemenea, Strategia implică lupta anticorupție pentru realizarea obiectivelor naționale de securitate, din perspectivă internă, care vizează buna funcționare a justiției și asigurarea ordinii de drept, înlăturarea deficiențelor care afectează buna guvernare, precum și prevenirea și combaterea infracționalității de toate felurile.
În elaborarea Strategiei s-a avut în atenție respectarea prevederilor constituționale și ale legilor în vigoare, precum și a deciziilor Curții Constituționale a României, în baza cărora serviciile de informații nu trebuie să participe la obținerea de probe în cooperare cu Ministerul Public, care să fie utilizate în cadrul procesului de urmărire penală.
În prezent, este încă în vigoare Strategia Națională Anticorupție, elaborată de către Ministerul Justiției, care își încheie valabilitatea în acest an.
”După aprobarea de către Parlamentul României a noii Strategii Naționale de Apărare a Țării, toate instituțiile publice cu atribuții în domeniul securității naționale vor elabora strategiile sectoriale specifice domeniului lor de activitate, inclusiv Strategia anticorupție, în cadrul cărora vor fi detaliate obiectivele, responsabilitățile și direcțiile concrete de acțiune”, a mai spus consilierul prezidențial.
La capitolul Riscuri, punctul 146 din documentul CSAT, corupția este menționată astfel:
„Dificultățile de ordin economic, perpetuarea economiei subterane si a coruptiei, nivelul crescut al evaziunii fiscale coroborat cu gradul redus de colectare a taxelor impozitelor, infrastructura deficitară, precum reziliența redusă a sistemului fiscal în raport cu evolutiile exteme limitează perspectivele de demoltare a României și capacitatea de promovare a obiectivelor sale politico-militare, diplomatice si de imagine în plan extern. Conex, dificultätile în asigurarea sustenabilitätii bugetare afectează creșterea economică, respectiv dimensionarea si alocarea eficientă a cheltuielilor publice".
Puteți consulta documentul la finalul articolului
În Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2015-2019, corupția avea un rol important. Era menționată la capitolul Amenințări, Riscuri și Vulnerabilități: "Vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a țării, buna guvernanță, decizia în folosul cetăţenilor şi comunităţilor, precum şi încrederea în actul de justiţie şi în instituţiile statului. În plan extern, persistenţa corupţiei are impact negativ asupra credibilităţii şi imaginii ţării noastre".
Dan Barna: "Corupţia devine un fenomen secundar, în mod inexplicabil"
De asemenea, Dan Barna, preşedintele USR, a anunţat că partidul său nu va vota Strategia Naţională de Apărare 2020-2024 trimisă de preşedintele Klaus Iohannis către aprobare în Parlament, acuzând faptul că în documentul strategic "corupţia devine un fenomen secundar, în mod inexplicabil", potrivit Agerpres.
"În mod inexplicabil, în Strategia Naţională de Apărare a Ţării, elaborată de CSAT şi trimisă Parlamentului spre aprobare, corupţia devine un fenomen secundar. E ca şi cum odată cu dispariţia lui Liviu Dragnea din prim-plan, toate problemele s-au rezolvat. Nu s-au rezolvat. Simplul fapt că acum la putere e PNL nu schimbă cu nimic datele problemei. România încă n-a reparat dezastrul legislativ din justiţie lăsat în urmă de regimul Dragnea. Profiturile uriaşe obţinute din infracţiuni încă n-au fost recuperate", scrie liderul USR pe Facebook.
Potrivit lui Barna, cazurile de mare corupţie anchetate de instituţiile abilitate "sunt tot mai puţine", deşi apar zilnic informaţii despre achiziţii "dubioase".
"Cazurile de mare corupţie anchetate de instituţiile abilitate sunt tot mai puţine. Asta în timp ce zilnic aflăm despre achiziţii dubioase (care au loc chiar şi în momente grele cum e apariţia unei pandemii), despre conducte de bani publici scurşi către clientela de partid şi despre programe guvernamentale din care întotdeauna statul şi românii pierd. Corupţia rămâne unul dintre principalele obstacole în calea dezvoltării acestei ţări. Refuzând să vedem asta, refuzăm realitatea. USR nu va vota Strategia Naţională de Apărare în forma actuală. Lupta anticorupţie trebuie să rămână o prioritate a statului român", a adăugat liderul USR.
Preşedintele Klaus Iohannis anunţa pe 27 mai că proiectul Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024 are la bază "conceptul unei Românii normale", al unei ţări care, "prin instituţii democratice puternice, îşi protejează şi îşi apără toţi cetăţenii".
El sublinia că strategia a fost elaborată în contextul unei pandemii "care a afectat toate statele lumii şi care a declanşat o criză economică profundă".
Preşedintele arăta că Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024 operează cu acelaşi concept de securitate naţională extinsă, introdus şi definit în precedentul document. Pe lângă apărarea armată, strategia vizează şi alte dimensiuni, precum politica externă, ordinea publică, educaţia, sănătatea, economia, mediul, securitatea energetică sau securitatea cibernetică.
Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenenţa la NATO şi Uniunea Europeană - a subliniat şeful statului - sunt "reafirmaţi ca piloni ai politicii noastre externe şi de securitate". Totodată, Strategia Naţională de Securitate pentru următorii patru ani "implică o nouă abordare" şi propune un management al problematicii de securitate naţională cu accent pe gestionarea integrată a riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor.
El a subliniat că modernizarea cadrului legislativ "rămâne un obiectiv prioritar" şi că acest cadru trebuie să fie unul "coerent şi aplicat, capabil să consolideze cultura de securitate în interiorul societăţii" şi să facă posibilă adaptarea la noile provocări ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.
De asemenea, în Stategie mass media este menționată ca mijloc de derulare a unor „acțiuni ostile/ de influență” și de propagare a știrilor false, propunându-se unor „instrumente eficiente pentru consolidarea rezilienței societale” în acest sens.
Etichete: coruptie, csat, dan barna, mass-media, USR,
Dată publicare:
