Nu s-a schimbat nimic în cinci ani de la Colectiv. Sunt doar 23 de paturi pentru tratarea marilor arși

În 5 ani de la tragedia petrecută în clubul ''Colectiv'', autorităţile confirmă că avem doar 23 de paturi destinate acestor suferinzi, față de 11, atunci. Iar mecanismul de transfer al pacienţilor în străinătate nu este funcţional nici astăzi.

Cristian Matei, rănit Colectiv: „Dacă se întâmplă din nou o tragedie în România nu suntem capabili să le dăm ajutor. Practic, suntem în acelaşi moment din octombrie 2015."

„Nu ne lipseşte nimic" spunea atunci fostul ministru al sănătății, Nicolae Bănicioiu. Bilanțul tragediei a fost de 186 de răniţi şi 64 de morţi, dintre care 26 au murit în club iar 38 în spitale.

În 2020, la Piatra Neamţ, au murit zece persoane.

Şase miniştri s-au perindat prin birourile de la sănătate în ultimii cinci ani. Au făcut multe promisuni, dar problema marilor arşi a rămas tot nerezolvată.

În cinci ani, România a avansat "prea lent" în privinţa tratării pacienților răniţi grav în incendii sau explozii. O spunea, culmea, chiar actualul ministru al Sănătăţii, Nelu Tătaru.

„După 5 ani, lucrurile pentru tratarea "marelui ars" în sistemul sanitar s-au schimbat, dar mult prea lent" afirma Nelu Tătaru.

În 2015, aveam 11 paturi pentru marii arşi. Astăzi sunt 23. În Capitală: 11 paturi - la Bagdasar, Floreasca şi la Spitalul de Arşi. În Timişoara şi Iaşi mai sunt câte 5 locuri, iar la Braşov au fost amenajate două paturi dintr-o donaţie.

Cele mai multe sunt mereu ocupate, mai ales că tratarea unui astfel de pacient durează câteva luni.

România, primul loc în Europa la pacienți arși

Chiar şi fără tragedii precum cea de la Piatra Neamţ, România este ţara din Europa cu cel mai mare număr de pacienţi arşi - între 600 şi 800 anual. Cifrele au fost anunţate tot de ministerul sănătăţii.

Mihai Grecea: „Nu s-a făcut niciun centru de arşi, deşi e finanţare pentru două dintre ele. S-au creat nişte paturi care pot trata mari arşi de gravitate medie – 30%. Nu pot trata complexităţi mari ale cazurilor pentru că nu au bancă de ţesuturi. Deşi există finanţare de la Banca Mondială, există teren, nu se doreşte facerea ei. Sunt aproape 10 ani. Fără piele nu poţi trata arşi pe suprafaţă mare".

Soarta unui pacient ars se decide în primele 48, cel mult 72 de ore. Dacă nu se intervine rapid, riscă să contracteze bacterii ce-i pot fi fatale.

Pentru că statul roman nu este capabil să construiască spitale, victimele de la Colectiv au cerut ca măcar să pună la punct planul pentru ca pacienţii să fie transferaţi rapid în străinătate. Mecanismul de transfer este simplu - medicul curant, cel de la terapie intensivă şi un specialist în chirurgie plastică analizează dosarul şi aprobă transferul. Procedurile sunt elaborate din 2019, au fost în dezbatere publică până la finalului lui februarie, iar în aprilie, când la minister a venit Nelu Tătaru, urmau să fie adoptate. Au trecut de atunci şapte luni.

Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii: „Dacă ne uităm în urmă, 30 de ani au rămas 30 de ani. Am adoptat o lege cu 1.500 de amendamente, fără să facem o lege curată adevărat, fără să avem o reorganziare a ministerului, a spitalelor, a DSP-urilor, a staţiilor de ambulanţă, cred că acesta e lucrul care ne face să avem şi tragedii. Toţi ar trebui să ne simţim vinovaţi, din miniştrii care am fost."

Banca Mondială asigură finanţare pentru trei centre regionale pentru marii arşi la Bucureşti, Timişoara şi Târgu Mureş. Banii sunt însă disponibili numai până la finele anului şi doar autorităţile de la Timişoara au documentele pentru atragerea fondurilor.

Mihai Grecea: „Responsabilitatea autorităţilor este clară - ani de zile nu s-a făcut nimic."

Articol recomandat de sport.ro

Italia, împinsă la Cupa Mondială datorită clasamentului? Varianta apărută și ce spune regulamentul FIFA