Ordonanța trenuleț „costă” bugetul de stat jumătate de miliard de lei anul viitor. Cum a propus Finanțele să acopere „gaura”

Ordonanța de urgență cunoscută drept „ordonanța trenuleț” va avea un impact negativ net asupra bugetului de stat în 2026, estimat la aproximativ 500 de milioane de lei.

Potrivit calculelor Ministerului Finanțelor, măsurile incluse în actul normativ duc la o diminuare a veniturilor bugetare de circa 1,5 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile sunt reduse cu aproape 1 miliard de lei.

Diferența dintre aceste două efecte creează o „gaură” bugetară de jumătate de miliard de lei, care trebuie acoperită prin alte măsuri fiscale sau prin redistribuirea unor surse de finanțare existente.

Pentru acoperirea acestui deficit, Finanțele mizează în principal pe veniturile generate indirect din salariul minim, respectiv pe contribuțiile și taxele aferente plătite de angajatori.

Citește și

România se pregătește să intre în ”clubul economiilor dezvoltate”. Moment-cheie în evaluarea pentru OCDE

Practic, o parte semnificativă din ajustare cade tot în sarcina mediului privat, prin costuri suplimentare suportate de patroni, chiar dacă acestea sunt prezentate ca efecte colaterale ale politicilor salariale.

Complementar, potrivit datelor transmise de oficialii Ministerului Finanţelor, sunt cuprinse măsuri pentru autorităţile publice locale, în vederea susţinerii acestora pentru implementarea proiectelor din PNRR cu termene de finalizare în acest an, cât şi pentru sprijinirea acestora pe perioada iernii, punându-le la dispoziţie posibilitatea contractării unor împrumuturi din trezorerie.

”Prin acest demers, Guvernul României urmăreşte crearea unui cadru fiscal stabil şi predictibil, creşterea eficienţei utilizării fondurilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi asigurarea unui nivel adecvat de protecţie socială, în beneficiul economiei şi al societăţii româneşti”, se mai arată în comunicatul de presă.

Ministerul detaliază principalele măsuri:

Măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare

- Reducerea subvenţiei pentru partidele politice şi sumelor acordate pentru minorităţi;
- Diminuarea sumelor forfetare de care beneficiază parlamentarii în anul 2026 (cheltuieli pentru funcţionarea birourilor parlamentare, cazare etc.);
- Amânarea aplicării unor măsuri care ar fi generat creşteri suplimentare ale cheltuielilor bugetare în sănătate şi asistenţă social;
- Se modifică mecanismele de indexare pentru a asigura sustenabilitatea bugetară, prin actualizări prudente ale unor categorii de drepturi şi servicii;
- Se introduc reguli mai stricte de control al cheltuielilor şi de responsabilitate financiară la nivelul întreprinderilor publice.

Măsuri de relansare economică, stimulare a investiţiilor private şi simplificări pentru contribuabili:

- Reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) la 0,5 % în 2026 pentru toţi contribuabilii şi eliminarea acestuia în 2027;
- Aplicarea unei cote unice de 1 % la impozitul pe venit pentru microîntreprinderi, indiferent de venit sau tipul activităţii;
- Eliminarea impozitului pentru construcţii („taxa pe stâlp"), începând cu anul 2027;
- Consolidarea digitalizării fiscale prin extinderea şi clarificarea utilizării RO e-Factura;
- Simplificarae mecanismelor RO e-TVA, respectiv reducerea sarcinilor administrative, printr-un control fiscal mai eficient şi mai bine ţintit.

Articol recomandat de sport.ro

Așa arată cuplul care a șocat pe toată lumea s-a despărțit după o săptămână: ”E mai bine pentru amândoi”