Noua ordonanță „trenuleț” a Guvernului Bolojan a fost adoptată. Ce prevede
Guvernul a adoptat, în şedinţa de marţi, aşa-numita „Ordonanţă-trenuleţ”, care reduce anumite cheltuieli, amână altele şi reglementează aspecte necesare până la aprobarea bugetului pentru anul viitor.
Guvernul a transmis într-un comunicat emis luni noaptea, 22 decembrie, la ora 22.25, publicarea unei ordonanțe de urgență (OUG) care reglementează un set de măsuri ”necesare” pentru elaborarea bugetului pe anul 2026, cât și o serie de măsuri pentru 2026.
Ordonanța a fost adoptată după ce a stat în transparență decizională mai puțin de o zi și cu doar două zile înainte de Crăciun.
În 2024, Guvernul Ciolacu a adoptat-o tot pe final de an și a apărut în Monitorul Oficial pe 31 decembrie.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat deja că ordonanţa „trenuleţ” pune în aplicare deciziile agreate în coaliţie şi prevede, printre altele, majorarea salariului minim şi reducerea impozitului IMCA pe cifra de afaceri.
Conform Guvernului, aceste măsuri au drept scop stimularea economiei României, sprijinirea angajaților vulnerabili, reducerea de cheltuieli bugetare, consolidarea disciplinei financiare și sprijinirea autorităților publice locale prin acordarea de împrumuturi din trezorerie.
”Pentru anul 2026, venim cu un pachet de măsuri agreate de coaliția de guvernare pornind de la lucruri concrete: taxe mai mici și reguli mai simple pentru mediul de business, sprijin financiar pentru angajații cu salarii mici, mai puțină birocrație în relația cu statul, reguli mai stricte privind cheltuirea banilor publici și măsuri ferme pentru combaterea evaziunii fiscale. Astfel, ne propunem să creăm un cadru fiscal mai stabil și mai predictibil pentru mediul de afaceri, care să stimuleze investițiile și dezvoltarea economică. În același timp, protejăm puterea de cumpărare a angajaților vulnerabili, reducem presiunile sociale generate de inflație și creștem eficiența și transparența utilizării fondurilor publice, inclusiv la nivelul companiilor de stat, contribuind la menținerea echilibrelor macroeconomice în beneficiul întregii economii și al societății românești”, a transmis Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Complementar, sunt cuprinse măsuri pentru autoritățile publice locale, în vederea susținerii acestora pentru implementarea proiectelor din PNRR cu termene de finalizare în acest an, cât și pentru sprijinirea acestora pe perioada iernii, punându-le la dispoziție posibilitatea contractării unor împrumuturi din trezorerie.
Prin acest demers, Guvernul României susține că urmărește crearea unui cadru fiscal stabil și predictibil, creșterea eficienței utilizării fondurilor publice, susținerea mediului de afaceri și asigurarea unui nivel adecvat de protecție socială, în beneficiul economiei și al societății românești.
Principalele măsuri din ordonanța ”trenuleț”. Reducerea cheltuielilor bugetare
Iată care sunt măsurile Guvernului Bolojan pentru reducerea cheltuielilor bugetare:
-► Reducerea subvenției pentru partidele politice și sumelor acordate pentru minorități;
-► Diminuarea sumelor forfetare de care beneficiază parlamentarii în anul 2026 (cheltuieli pentru funcționarea birourilor parlamentare, cazare etc.);
-► Amânarea aplicării unor măsuri care ar fi generat creșteri suplimentare ale cheltuielilor bugetare în sănătate și asistență social;
-► Se modifică mecanismele de indexare pentru a asigura sustenabilitatea bugetară, prin actualizări prudente ale unor categorii de drepturi și servicii;
-► Se introduc reguli mai stricte de control al cheltuielilor și de responsabilitate financiară la nivelul întreprinderilor publice
Măsuri de relansare economică, stimulare a investițiilor private și simplificări pentru contribuabili
-► Reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) la 0,5 % în 2026 pentru toți contribuabilii și eliminarea acestuia în 2027;
-►Aplicarea unei cote unice de 1 % la impozitul pe venit pentru microîntreprinderi, indiferent de venit sau tipul activității;
-►Eliminarea impozitului pentru construcții („taxa pe stâlp”), începând cu anul 2027;
-►Consolidarea digitalizării fiscale prin extinderea și clarificarea utilizării RO e-Factura;
-►Simplificarae mecanismelor RO e-TVA, respectiv reducerea sarcinilor administrative, printr-un control fiscal mai eficient și mai bine țintit.
Măsuri privind sprijinirea persoanelor vulnerabile:
-► Sprijin pentru angajații cu salariul minim: se prelungește neimpozitarea unei părți din salariu, pentru creșterea veniturilor nete ale persoanelor cu venituri mici (300 lei până la 30 iunie și 200 lei din iulie până la finalul anului 2026);
-► Protecție pentru consumatorii vulnerabili de energie: măsurile de sprijin social se prelungesc până la 31 decembrie 2026, cu reguli mai echitabile de stabilire a eligibilității, pentru a asigura continuitatea ajutorului și combaterea sărăciei energetice;
-► Continuarea programului „Masa Sănătoasă”: elevii din învățământul preuniversitar, în special cei din comunități vulnerabile, vor beneficia în continuare de mese calde și echilibrate nutritional;
-► Îmbunătățirea finanțării serviciilor sociale: se creează baza legală pentru actualizarea alocației zilnice de hrană în instituțiile de asistență socială, pentru un buget mai realist și servicii de calitate în 2026.
Măsuri de sprijin pentru autoritățile publice locale
-► Împrumuturi din Trezorerie pentru proiecte PNRR: autoritățile locale pot accesa până la 500 milioane lei pentru a asigura cheltuielile neeligibile din cadrul proiectelor PNRR aflate în sarcina bugetelor locale, până la 30 iunie 2026;
-► Sprijin pentru termoficare în sezonul rece: unitățile administrativ-teritoriale cu sisteme centralizate pot primi până la 200 milioane lei pentru acoperirea costurilor de producere și furnizare a agentului termic, inclusiv plata restanțelor și a pierderilor, până la 31 martie 2026;
-► Posibilitatea utilizării sumelor alocate potrivit anexei nr. 7/03 la Legea bugetului de stat pe anul 2025 nr. 9/2025, cu modificările și completările ulterioare, rămase neutilizate la finele exerciþiului bugetar 2025 pentru finanþarea unor cheltuieli de aceeași natură.
Combaterea evaziunii fiscale și modificări ale reglementărilor în domeniul produselor accizabile
-► Autorizarea operatorilor din domeniul produselor accizabile este centralizată la nivelul ANAF și se bazează pe evaluarea credibilității financiare a administratorilor, asociaților și a sursei fondurilor;
-► Sunt introduse garanții financiare extinse pentru importatori și distribuitori de produse energetice, care acoperă efectiv riscul de neplată a TVA și a accizelor;
-► Regimul de autorizare, raportare și control al operațiunilor cu produse energetice este înăsprit pentru a asigura trasabilitatea completă a tranzacțiilor;
-► Lanțurile de tranzacționare sunt scurtate prin limitarea intermediarilor fără capacități de depozitare autorizate;
-► Măsurile reduc evaziunea fiscală și combat firmele fantomă, fără a afecta micii producători autorizați local.
Guvernul susține că ”operatorii economici corecți vor beneficia astfel de un cadru concurențial echitabil, predictibilitate crescută și controale fiscale mai bine țintite”.
Alte categorii de măsuri necesare până la aprobarea bugetului de stat pe 2026
-► Măsuri ce vizează reglementări bugetare necesare autorităților locale și a serviciilor publice esențiale la începutul anului 2026, prin reguli tranzitorii de repartizare a impozitului pe venit; pentru asigurarea sumelor de echilibrare, până la aprobarea bugetelor;
-► Măsurile referitoare la cadrul de aprobare al bugetelor de venituri și cheltuieli, precum și a politicii salariale la nivelul întreprinderilor publice, pe anul 2026;
-► Măsură tranzitorie pentru continuitatea activității instituțiilor autonome aflate sub control parlamentar, finanțate integral din venituri proprii, care nu au buget aprobat la începutul anului, pot funcționa temporar pe baza unui mecanism de tip „1/12”, efectuând lunar cheltuieli și angajamente în limita a o douăsprezecea din execuția anului 2025, până la aprobarea bugetului pe 2026;
-► Se prelungește până la 31 decembrie 2027 aplicarea impozitelor speciale pentru operatorii din sectoarele de monopol – energie, gaze și telecomunicații – precum și pentru exploatarea resurselor minerale, inclusiv petrol, gaze naturale, cărbune, metale și alte minerale;
-► Se menține aplicarea impozitului suplimentar pe cifra de afaceri în domeniul petrol și gaze până la finalul anului 2026, ca instrument de consolidare a veniturilor bugetare din sectorul energetic.
Executivul precizează faptul că ”menținerea acestor impozite asigură stabilitatea și predictibilitatea veniturilor bugetare provenite din sectoare strategice cu impact major asupra economiei naționale”.
”Prelungirea impozitelor speciale nu afectează întreprinderile mici și microîntreprinderile, vizând exclusiv sectoarele cu poziții dominante pe piață. Întreg setul de măsuri vizează reducerea poverii fiscale pentru mediul de afaceri, consolidarea sustenabilității finanțelor publice, stimularea investițiilor și a creșterii economice, protejarea categoriilor vulnerabile și întărirea disciplinei financiare, printr-un cadru fiscal mai simplu, mai predictibil și mai echitabil, adaptat obiectivelor de dezvoltare economică și socială ale României pentru anul 2026” - se mai arată în comunicatul Guvernului Bolojan.
