Supraviețuitoare de la Colectiv, despre cazul Floreasca: „România procedează la fel. N-am uitat că ne-aţi lăsat să murim”
Alexandra Furnea, supraviețuitoare a incendiului din Colectiv, critică gestionarea cazului Lavina Vlad de la Spitalul Floreasca: „La 10 ani distanță, România continuă să mintă și să ascundă, cu urmări fatale”.
Alexandra Furnea, una dintre victimele incendiului din octombrie 2015, din clubul bucureştean Colectiv, scrie, duminică, despre cazul Laviniei Vlad, femeia de 37 de ani care, după ce a ajuns cu arsuri pe 70% din suprafaţa corpului la Spitalul Floreasca, a fost transferată în Belgia fiind infectată cu o bacterie şi o ciupercă.
„Imaginează-ţi că în timp ce managerul spitalului nevindecării de la Floreasca dă declaraţii condescendente pe internet, şeful secţiei îşi scoate nisipul de pe plajă dintre degetele de la picioare, iar ministrul face câteva demersuri, dar se rezumă, la rândul său, la comunicate şi controale, sora ta zace inconştientă pe o masă de operaţie din Belgia, suferind intervenţie după intervenţie. Chirurgii străini nu se luptă doar cu consecinţele incendiului, ci în măsură mai mare cu cele ale actului medical defectuos din România, care i-a sădit surorii tale în carne microbi devoratori de trup. Dacă ar fi fost sterilă sau măcar colonizată cu patogeni uşor de tratat, nu s-ar fi chinuit atât. Dar ea este locuită de cele mai letale bacterii şi ciuperci nosocomiale cunoscute: multirezistentele”, scrie Alexandra Furnea.
Aceasta aminteşte că fiecare procedură salvatoare făcută în spitalul din străinătate şi fiecare medicament costă, iar banii din donaţii se împuţinează.
„În timp ce managerul dă declaraţii condescendente, şeful secţiei se ascunde ridicând din umeri, iar ministrul zice şi el ceva pe acolo, tu, cu picioarele tale încă jupuite, cerşeşti bani de la străini, căci statul român consideră septicemia un semn că a avut tot ce-i trebuie, aşa că nu îţi permite să accesezi formularele de plată a tratamentelor medicale în străinătate. Da. Statul ţi-a blocat posibilitatea de-a cere ajutor, transformând din pix un spital oarecare în "centru de arşi". (...) Somez Ministerul Sănătăţii, pe domnul ministru Alexandru Rogobete şi Casa de Asigurări de Sănătate să ia măsuri URGENTE şi să permită Laviniei accesul la fondurile de tratament. N-am uitat că ne-aţi lăsat să murim în spitalele nevindecării. Dintre cei care au izbutit să le părăsească prin transfer, mulţi au ajuns, ca Lavinia, cu acte false în străinătate, din care fuseseră scoase infecţiile sau ale căror rezultate fuseseră «cosmetizate»”, mai scrie Alexandra Furnea.
Ea constată că, în trecut, pacienţi români cu arsuri au murit în spitale din străinătate pentru că „medicii de acolo au avut încredere în cei de aici”.
„Ceea ce-ar fi trebuit să fie normal în această profesie, a fost de fapt o greşeală, din care ei au învăţat între timp. În români nu te poţi încrede. De aceea, acum repetă toate analizele din prima clipă, şi bine fac. Căci, iată: 10 ani mai târziu, România procedează la fel, minte, ascunde, se trage pe fese cu repercusiuni fatale. Faceţi în ceasul din urmă ce trebuie, stimaţi stăpâni, şefi, manageri, directori şi daţi-le acestor oameni bani s-o trateze pe Lavinia. Măcar atât. Măcar atât”, mai scrie Alexandra Furnea.
Tânăra face apel la cei care pot dona să o facă, pentru ca Lavinia Vlad să aibă şansa de a se vindeca în spitalul din Belgia unde se află.
Reacția președintelui CNAS
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horaţiu Remus Moldovan, a afirmat că instituţia pe care o conduce va încerca, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, să găsească o rezolvare pentru pacienţii aflaţi în situaţia Laviniei Vlad.
„Este un caz atipic, este un caz foarte grav, iar împreună cu Ministerul Sănătăţii vom avea discuţii şi vom încerca să identificăm o soluţie legală care să permită un ajutor nu doar pentru acest caz, dar în general pentru pacienţii care se confruntă cu astfel de probleme care sunt, trebuie să le recunoaştem, sunt problemele sistemului sanitar, iar dacă nu vorbim despre ele nu înseamnă că ele nu există. Tocmai de aceea o bună parte din măsurile pe care le avem în vedere în acest plan de eficientizare a cheltuielilor sistemului sanitar sunt de fapt măsuri de reorganizare din temelii mai ales a activităţii spitaliceşti”, a declarat Horaţiu Moldovan.
El a precizat că, în baza atribuţiilor sale, CNAS decontează cheltuielile pentru spitale astfel încât să stimuleze „concurenţa reală între spitale”.
