România, la 10 ani de la Colectiv. Lăsați fără Dreptate de Justiție. Vinovați declarați nevinovați, dosare uitate
S-au împlinit 10 de ani de la cea mai mare tragedie produsă în România după 1989. 65 de tineri au murit în urma incendiului din clubul Colectiv, incendiu care a scos la iveală unele dintre cele mai grave probleme ale societății după Revoluția din 1989.
Este vorba despre corupție, politicile mincinoase, bâlbele din justiție, sistemul medical bolnav și de nerespectarea legilor.
„Nu s-a schimbat nimic de atunci” este afirmația pe care am auzit-o toți în fiecare an, din 2015 și până astăzi.
Partea a II-a. „Bâlbele” din sistemul de justiție: Piedone declarat vinovat de două ori și trimis la închisoare, apoi eliberat și compensat cu bani pentru asta
Fostul club Colectiv a avut o singură cale de acces, iar acolo intrau uneori şi 600 de oameni. Cu toate acestea, nicio instituţie a statului care verificase clubul până atunci nu a oprit funcţionarea sa.
Iată ce spunea Cristian Popescu Piedone pe 30 octombrie 2015: "Din verificările care le-am făcut, are toate avizele, îndeplinea toate condiţiile, cel puţin din punctul de vedere al primăriei."
Şi ofiţerii ISU, cei care s-au ocupat de prevenţia incendiilor, inspectaseră de mai multe ori locul.
Iată ce spunea și Costin Mincu, unul dintre administratorii clubului: "Au spus că e un loc care arată foarte bine, este extrem de înalt, are foarte puţin mobilier. Îmi amintesc, comparaţia a fost făcută cu Centrul Vechi, că nu este un subsol din Centrul Vechi, ci este un club ok. Fiind ofiţeri ai Ministerului de Interne. Dumneavoastră aţi putea să nu credeţi un ofiţer al Ministerului de Interne?”
În luna mai a anului 2022, Curtea de Apel București a stabilit decizia definitivă în dosarul Colectiv. Aproape 7 ani a durat acest proces, iar magistrații au amânat de patru ori verdictul final.
Timp de doi ani, procesul a fost blocat pe chestiuni de procedură, iar judecătorul desemnat iniţial să se ocupe de acest caz a ieşit la pensie, fiind înlocuit în octombrie 2018 de un alt judecător, Mihai Bălănescu.
Înainte de finalizarea cercetării judecătorești, completul de judecată, format din doi magistrați, a ridicat din oficiu o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru o parte dintre inculpaţii din dosarul „Colectiv”.
După o lungă dispută juridică la care a luat parte un al treilea judecător, instanța a decis să înlăture aplicarea consecinţelor deosebit de grave în cazul infracţiunii de abuz în serviciu de care erau acuzaţi o parte dintre inculpaţii din dosar, printre care şi fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone. În acest fel, pedepsele au scăzut între 1 și 2 ani.
A izbucnit chiar și un scandal între Direcția Națională Anticorupție și judecătorii din CSM, din cauza intenției judecătorilor de a împărți dosarul în două, iar fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone, funcţionarii din primărie şi cei doi pompieri să fie judecaţi separat de patronii clubului.
DNA a depus o cerere de recuzare a celor doi judecători, motiv pentru care Secţia pentru judecători a hotărât sesizarea procurorului şef al DNA pentru a evalua posibilitatea revocării procurorului DNA, titular al cererii de recuzare.
Ulterior, judecătorii s-au răzgândit şi au decis ca dosarele să fie reunite (din nou) într-o singură cauză.
În 2025, după 10 ani de la producerea acestei tragedii, cea mai mare din România după 1989, niciuna dintre persoanele care au avut funcții înalte de conducere în 30 octombrie 2025 nu se află în închisoare pentru ceea ce s-a întâmplat atunci.
”Dacă statul crede că pentru moartea a 65 de persoane trebuie pedepse cât mai mici, atunci eu nu mă pot opune.”, a spus în 2022 Eugen Iancu, tatăl unui tânăr mort în incendiul de la Colectiv.
”Judecata a durat foarte mult şi tergiversarea de şase ani şi jumătate este o injustiţie în sine”, a spus și Adrian Albu, supraviețuitor al tragediei din Colectiv.
Cum a primit Piedone o pedeapsă mai mică, iar în final a fost scos din închisoare și declarat nevinovat
În 2015, imediat după producerea tragediei, Piedone a declarat că își asumă ”vina morală”, iar despre cea legală că lasă ”Justiția să îți spună cuvântul”.
”Îmi prezint astăzi demisia de Primar al Sectorului 4, în semn de respect față de victimele tragediei și sper ca vidul legislativ și carențele administrative să tragă un semnal de alarmă, de la cel mai simplu funcționar, până la cel mai înalt for legislativ. Poate că atunci când mii de oameni ies în stradă să-ți ceară să pleci și alte mii cer același lucru pe rețelele de socializare, e bine uneori să asculți. Îmi asum această vină morală, cât despre cea legală, voi lăsa Justiția să își spună cuvântul.” - spunea Piedone în 2015.
Astfel, în 2019, Piedone a fost condamnat în primă instanță de Tribunalul Bucureşti la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.
În 2022, după ce judecătorii amânaseră de 4 ori pronunțarea, fostul primar a fost condamnat a doua oară la închisoare, de data aceasta fiind decizia finală” - sau cel puțin așa s-a crezut atunci - pedeapsa fiind de 4 ani de detenție. Însă această pedeapsă era una care fusese redusă, după ce judecătorii i-au schimbat încadrarea juridică, eliminând forma agravantă a infracțiunii de abuz în serviciu.
Însă Piedone nu a stat 4 ani în spatele gratiilor, ci doar unul, fiind eliberat în iunie 2023, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) i-a admis recursul în casație, într-o adevărată răsturnare de situație.
Această decizie spectaculoasă a fost luată de judecătorii Instanței Supreme doar în ceea ce îl privește pe Cristian Popescu Piedone.
În alte cazuri, cum ar fi - de pildă - al celor doi pompieri condamnați, al unuia dintre administratorii firmei care a asigurat materialele explozive care au fost folosite la Colectiv, s-a decis, în aceeași Instanță Supremă, respingerea recursurilor în casație, așa încât Piedone a fost singurul beneficiar al acestei eliberări.
Procurorii DNA: Piedone este vinovat pentru că a emis autorizația de funcționare, deși Clubul Colectiv nu avea autorizație de securitate la incendiu
În opinia procurorilor DNA, îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu de către inculpații Popescu Cristian Victor Piedone, Iofciu Aurelia și Ganea Luminița Larisa a făcut posibilă funcționarea clubului Colectiv. Aceștia au întocmit, avizat și emis acordul și autorizația de funcționare, deși Clubul Colectiv nu avea autorizație de securitate la incendiu.
Practic, primarul și cei doi funcționari știau că spațiul ce se solicită a fi autorizat era o hală de producție, dar au permis - totuși - ca hala de producție să funcționeze ca spațiu de alimentație publică, discotecă, club, bar, conform codurilor CAEN înscrise pe autorizația de funcționare.
În felul acesta, ei au permis, implicit, susținerea concertului trupei Goodbye to Gravity într-un spațiu improvizat, punându-l la dispoziția publicului, considerându-l sigur - a mai arătat procurorul DNA.
Concluzia, în opinia sa, este faptul că folosul necuvenit pentru altul și vătămarea drepturilor ale persoanelor are legătură cu siguranța fizică a cetățenilor din localurile de alimentație publică.
De altfel, procuroarea DNA a prezentat, în expunerea sa, declarația martorului Daniel Băluță (la acea vreme era viceprimar al sectorului 4), potrivit căreia ”schimbarea destinației unui spațiu în situația în care se cerea de la primărie o autorizație de funcționare se constată chiar de primărie. În momentul în care se solicită de la primărie o autorizație de funcționare este obligatorie depunerea la dosar a unei autorizații de construcție. Dacă spațiul destinației a fost schimbat atunci este obligatorie depunerea unei autorizații de construcție. În această situație autorizația PSI este parte componentă a autorizației de construcție care face dovada schimbării legale a destinației spațiului.”
În concluzie, a mai arătat procuroarea DNA, în contextul celor prezentate, a scoate din lanțul cauzal activitatea infracțională a inculpaților Popescu Cristian Victor Piedone, Iofciu Aurelia, Ganea Luminița Larisa, Radu Antonina și Matei George Petrică ”presupune a nega evidența”.
Ea a subliniat faptul că încadrarea juridică corectă este cea care a fost dată prin rechizitoriu, pentru care s-a dispus condamnarea prin sentința primei instanțe și, evident, cu obligarea, în solidar, a inculpaților, cu părțile responsabile civilmente.
De altfel, aceste fapte invocate de DNA au stat și la baza deciziilor care au fost emise de către cele două instanțe de judecată, în baza cărora Piedone a fost condamnat și încarcerat timp de un an.
Ulterior, Piedone a obținut daune de 100.000 de euro în Dosarul Colectiv, chiar dacă la eliberare a declarat că nu va da statul în judecată.
Statul român, imediat după producerea tragediei din Colectiv: „Nu avem nevoie de nimic”
O altă latură controversată a dosarului Colectiv este legată de intervenția autorităților române pentru salvarea victimelor incendiului din Colectiv.
O declarație deja celebră este cea a lui Nicolae Bănicioiu, un apropiat al fostului premier Victor Ponta. Bănicioiu a ocupat mai multe funcții în guvernele conduse de Ponta, inclusiv de ministru al Tineretului și Sportului și, ulterior, de ministru al Sănătății când s-a produs tragedia.
„Chiar nu avem nevoie de nimic în acest moment, medicii noștri pot gestiona situația. (...) Momentan, noi ne descurcăm foarte bine, ne descurcăm foarte bine, iar medicii noștri pot face față cu brio oricărei situații.”, a spus Bănicioiu în zilele în care răniții din Colectiv mureau din cauza infecțiilor nosocomiale și din cauza lipsei paturilor speciale pentru marii arși.
România a apelat la mecanismul european de ajutor pentru catastrofe abia la 6 zile de la nenorocire. Dacă ar fi fost activat din vreme, mecanismul ar fi pus la dispoziție locuri în spitalele din toată Europa. Deși a declarat încă din primele zile de criză că România se descurcă și a refuzat câteva oferte de ajutor de la vecini, fostul ministrul al sănătății a susținut că i-au fost răstălmăcite vorbele.
Și prietenul său de atunci, premierul Ponta, a susținut că ”avem absolut tot ceea ce ne trebuie”.
Victor Ponta, pe 31 octombrie 2015: "Înţeleg că acum avem absolut tot ceea ce ne trebuie, cum am avut, de altfel, şi azi-noapte. Tot ceea ce ţine de îngrijirea medicală este asigurat."
Victor Ponta, pe 21 octombrie 2018: "Condiţiile din spitale, repet, nu era pregătită România atunci.”
Reporter: ”De ce nu aţi ieşit atunci, să spuneţi că România nu face faţă, iar mesajul a fost cu totul altul, că nu avem nevoie de ajutor?”
Victor Ponta: ”Aş vrea să nu mă judecaţi pentru ce nu am făcut.”
Reporter: ”Nu aţi recunoscut condiţiile din spitalele din România.”
Victor Ponta: ”Eu nu cred că m-a acuzat cineva şi ştiu acest lucru."
La fel a susținut, prima dată, și fostul primar Popescu Piedone, că fostul club Colectiv ”are toate avizele”:
Cristian Popescu Piedone, pe 30 octombrie 2015: "Din verificările care le-am făcut, are toate avizele, îndeplinea toate condiţiile, cel puţin din punctul de vedere al primăriei.”
Dosarul Colectiv 2, infecțiile din spitale, o „crimă ascunsă cu ajutorul justiției, care se dovedește a fi apărătoarea unui sistem criminal”
Un an mai târziu după producerea tragediei, în noiembrie 2016, părinţii victimelor au depus o plângere penală la Parchetul General în care mai mulţi oficiali guvernamentali şi din sistemul de sănătate au fost acuzaţi în legătură cu modul în care au intervenit autorităţile după producerea incendiului din clubul Colectiv.
Ulterior, Parchetul General a deschis un dosar penal in rem în legătură cu intervenţia autorităţilor şi acordarea primelor îngrijiri medicale la locul incendiului, respectiv privind asistenţa medicală acordată acestor victime, împrejurările legate de posibile infecţii nosocomiale şi de acţiunile ori inacţiunile funcţionarilor publici în legătură cu transferul persoanelor vătămate la unităţi de spital din străinătate.
Dosarul a fost clasat în iunie 2024, însă, în 2025 ÎCCJ a dispus reluarea anchetei.
Este vorba despre o anchetă referitoare la modul de intervenţie a autorităţilor, posibile infecţii nosocomiale în spitale şi transferul răniţilor în străinătate după tragedia din octombrie 2015.
Decizia a fost luată după ce judecătorii au admis mai multe plângeri împotriva soluţiei de clasare. Familiile celor decedaţi sau răniţi au reclamat condiţiile improprii din spitale, dar şi modul în care au fost efectuate transferurile la spitalele din străinătate.
Printre cei vizaţi de plângerile victimelor se află Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, dar şi ministrul Sănătăţii de la acea vreme - Nicolae Bănicioiu.
Eugen Iancu, președintele Asociației Colectiv 3010: ”37 de tineri au murit pentru că din cauza arsurilor au ajuns în spitale. Întrebarea la care procurorii PG nu vor să se afle răspunsul este câți din cei 37 au fost uciși de sistemul sanitar românesc. (...) Cum este posibil ca după 10 ani de la multmediatizatul caz Colectiv să se repete zilnic aceleași tragedii având ca numitor comun mizeria indisciplina, nepăsarea, hoția? Simplu. Crima ascunsă cu ajutorul justiției care se dovedește a fi apărătoarea unui sistem criminal în care aceiași oameni sunt lăsați liberi, neanchetați, nejudecați, necondamnați să ucidă din nou și din nou.”
Tot în 2016 a izbucnit un mare scandal, după ce Camelia Roiu, medic anestezist la Spitalul de Arși din București, a fost unul dintre primii medici din România care au spus adevărul despre infecțiile nosocomiale din spitale. Ea a făcut publică o filmare cu un pacient internat la Spitalul de Arși pe care mergeau viermii, întărind astfel acuzațiile părinților din dosarul Colectiv 2.
Filmările cu intervenția haotică a autorităților la Colectiv au fost ascunse de IGSU. Nimeni nu a fost tras la răspundere
În 2019, la aproape 4 ani de la producerea tragediei, imagini care au fost filmate în noaptea de 30 octombrie 20125 - și ținute la secret - au fost date publicității, arătând cât de nepregătite au fost echipajele care au intervenit la clubul Colectiv şi cât timp preţios s-a pierdut într-un haos general.
În timp ce victimele zăceau pe asfalt, în prima fază, cei care au ajutat cu disperare şi uneori, cu ultimele puteri, au fost civilii, unii dintre ei cu tricourile arse şi plini de răni. Unii pompierii păreau că nu ştiu ce să facă, iar răniţii au fost căraţi pe braţe sau pe paleţi de lemn de prietenii lor. Au trecut minute bune până să se mobilizeze salvatorii.
Parchetul General a anunţat că procurorii care au făcut ancheta privind incendiul de la Colectiv nu au avut la dosar înregistrarea video făcută publică joi şi nici nu au ştiut de existenţa ei.
Pompierii de la IGSU au susținut că nu le-au pus la dispoziţia procurorilor pentru că, spun ei, nu le-au solicitat clar imagini sau fotografii din noaptea nenorocirii.
Reporter: "Aţi ascuns aceste imagini?"
Colonel Cristian Radu, IGSU: "Nu. Eu nu cred că am greşit. Dacă asta constituie o greşeală, n-am nicio problemă să fiu tras la răspundere. Nu se impune şi nu-mi voi da demisia".
Procurorul general interimar al României la acea vreme, Bogdan Licu, a afirmat, că ISU era obligat să pună la dispoziţia anchetatorilor înregistrarea video: ”Organele de urmărire penală ale poliţiei, celelalte organe care sunt implicate într-un eveniment sunt obligate să pună la dispoziţia procurorilor toate actele, toate documentele, toate înregistrările privind acel eveniment”.
Inquam Photos / Adriana Neagoe
Inquam Photos / Adriana Neagoe
Inquam Photos / Octav Ganea
Inquam Photos / Octav Ganea
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
Sursa: StirilePROTV
Etichete: victime, justitie, raed arafat, Piedone, colectiv,
Dată publicare:
29-10-2025 22:22
