Studiu: Jumătate dintre copiii români spun că nu sunt ascultaţi de către adulţi atunci când se iau decizii
Jumătate dintre copiii români spun că nu sunt ascultaţi de către adulţi atunci când se iau decizii.
Totodată, peste 4 din 10 elevi nu au fost consultaţi de către profesori în ceea ce priveşte predarea şi evaluarea din clasă, conform unui studiu realizat de Fundaţia World Vision România privind drepturile copilului.
Noile planuri-cadru pentru învăţământul liceal, puse în dezbatere publică la finalul lunii ianuarie de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, au ca principii de bază creşterea autonomiei elevului şi a şcolii.
Flexibilizarea educaţiei pentru dezvoltarea liceenilor
World Vision România consideră că flexibilizarea conţinutului educaţional în funcţie de nevoile specifice ale liceenilor va avea efecte pozitive pentru dezvoltarea acestora şi pentru integrarea lor pe piaţa muncii. Astfel, modificările din noile planuri cadru se aliniază cu modelele internaţionale de bună practică atât în ceea ce priveşte învăţământul, dar şi integrarea vocii copilului în educaţie şi participarea acestuia la luarea deciziilor care îl privesc, arată World Vision România.
Potrivit sursei citate, una dintre schimbările importante propuse prin planurile cadru este introducerea curriculumului la decizia elevului din oferta şcolii (CDEOŞ) în proporţie de 15%, înlocuind astfel segmentul curriculum la decizia şcolii, existent în planurile-cadru în vigoare. Această prevedere îşi propune să contribuie la competenţele şi atributele absolventului, prin suport flexibil pentru nevoi şi interese personale de învăţare.
„Copiii din Consiliul Consultativ al Copiilor din World Vision România consideră că introducerea CDEOS şi multitudinea de teme opţionale legate de subiecte importante vor contribui la dezvoltarea şi autonomia elevilor în liceu. Cu toate acestea, elevii sunt îngrijoraţi de lipsa capacităţii şcolii în punerea în aplicare a acestor modificări, mai ales în mediul rural. Considerăm că această îngrijorare este cauzată, în principal, de faptul că în clase elevii nu sunt, în general, în centrul procesului de educaţie, iar încrederea lor în instituţii este extrem de scăzută: peste 60% din tineri nu au încredere în instituţiile statului, iar 90% spun că politicienii mint, conform unui studiu realizat de IRES”, menţionează aceeaşi sursă.
Reprezentanţii Consiliului Consultativ al Copiilor consideră că multe dintre materiile opţionale nu vor fi fezabile, în contextul unui deficit al numărului de cadre didactice, mai ales în mediul rural.
Cum ar trebui susținute școlile
„Şcolile trebuie să fie susţinute cu resurse pentru a deveni atractive pentru specialişti şi a ajunge la elevi cu opţionalele cele mai potrivite pentru oferta şcolii. O posibilă soluţie ar fi gruparea materiilor opţionale în mai puţine zile, astfel încât să permită ca profesorii specializaţi în anumite teme să ajungă în toate şcolile, în special în cele din mediul rural”, afirmă reprezentanţii Consiliului Consultativ al Copiilor.
În plus, copiii consideră introducerea alegerii personale a elevului un salt în sistemul educaţional, dar atrag atenţia că tinerii pot avea dificultăţi în a se orienta.
“Elevii nu au mai fost puşi în această ipostază până acum, astfel va fi dificil dacă nu vor avea repere clare în a se orienta pentru alegerea opţionalului, mai ales că, până în clasa a VIII-a, părintele este cel care optează pentru materii suplimentare. Ne dorim un sistem real de susţinere oferit elevului în deciderea viitorului său, care să-l facă să conştientizeze importanţa educaţiei în viaţa sa”, au completat copiii din consiliu.
Astfel, implementarea noilor planuri-cadru trebuie să creeze şi mecanismele necesare pentru ca toţi elevii să aibă opţiuni reale dintre care să aleagă. Şcoala are nevoie de capacitare şi invesţitie în resursa umană, pentru a respecta principiul echităţii şi a fi garantul educaţiei bazate pe ştiinţă.
„Susţinem demersurile Ministerului Educaţiei şi Cercetării de a pune în centrul procesului de învăţare copilul. Facem apel către decidenţi ca, în urma consultărilor şi integrării tuturor propunerilor de îmbunătăţire a planurilor-cadru, să nu existe o creştere a numărului de ore din programul elevilor alocat diverselor discipline”, menţionează World Vision România.
Potrivit directorului executiv al organizaţiei, Mihaela Nabăr, descentralizarea deciziilor în ceea ce priveşte curricula de liceu va duce la o mai bună colaborare între principalii actori implicaţi în educaţie, dar pentru acest lucru este nevoie de profesori pregătiţi şi părinţi care să înţeleagă în mod real importanţa acestei alegeri.
„Vorbescatât de triada elev – şcoală – părinţi, dar şi de piaţa muncii şi autorităţi. Avem şansa de a pregăti următoarele generaţii pentru o adaptare mai bună pe piaţa muncii, având în vedere atât interesul lor, cât şi al comunităţii. Va urma însă o perioadă de test şi învăţare: trebuie să ne asigurăm că vocea copilului este real ascultată. Pentru acest lucru avem nevoie de profesori pregătiţi şi părinţi care să înţeleagă în mod real importanţa acestei alegeri. Noile planuri-cadru respectă cerinţele pe care noi, actorii din educaţie, le-am avut în ultimii ani. Însă este nevoie de comunicare, informare şi (chiar) formare constantă asupra acestor modificări, pentru ca fiecare parte implicată să-şi înţeleagă rolul şi să ne putem asuma responsabil eficientizarea procesul educaţional. Totodată, cred că este important să reprioritizăm importanţa educaţiei la nivel local, iar acest lucru se poate crea doar prin investiţie monitorizată îndeaproape şi prin promovarea modelelor de bună practică din educaţie”, a declarat Mihaela Nabăr, Director executiv World Vision România (WVR).
Potrivit WVR, câteva dintre provocările la care noile planuri cadru pentru liceu trebuie să răspundă În România anului 2025, perspectivele educaţionale ale elevilor din mediul rural arată astfel: peste 4 din 10 copii de gimnaziu (41%) nu doresc să meargă la liceu, ci să se angajeze, să lucreze în familie sau să urmeze un curs de calificare. În plus, 4 din 10 tineri de liceu (41%) nu doresc să meargă la facultate, ci să se angajeze (inclusiv prin cursuri de calificare), să se căsătorească sau să îşi facă propria afacere.
