Raluca Turcan, către Ciolacu: 61% dintre instituțiile de cultură vor fi desființate după aplicarea restrângerii fiscale
Raluca Turcan i-a transmis public premierului Ciolacu că 61% dintre instituțiile de cultură vor fi desființate, dacă măsurile de restrângere fiscală vor fi aplicate de Guvern iar cultura, văduvită mereu la buget, nu va supraviețui.
Ministrul Culturii Raluca Turcan a transmis o adresă către ministrul Finanţelor Marcel Boloş și premierul Marcel Ciolacu în care atrage atenţia asupra faptului că, în cazul în care măsurile fiscale anunţate de către Executiv, atunci 61% din instituţiile publice de cultură vor fi desfiinţate.
„Reţeaua de infrastructură culturală publică a fost diminuată sistematic din 1990. Numărul bibliotecilor publice, a scăzut de la 4.458 în 1990, la 1.962 de biblioteci publice în anul 2021. Similar numărul aşezămintelor culturale din mediul rural a scăzut de la 7.110 clădiri cu funcţie de cămin cultural în 1990 la 4.984 de clădiri funcţionale în 2020.. Astfel, dintre cele 469 de instituţii publice de cultură cu personalitate juridică care îşi desfăşoară activitatea în prezent, peste 61% vor fi desfiinţate prin aplicarea acestor măsuri”, arată ministrul Raluca Turcan, în documentul transmis către Marcel Boloş şi premierul Marcel Ciolacu, potrivit news.ro.
Turcan mai spune că măsurile fiscale avute în vedere de către Guvern prin ordonanţa de urgenţă care este încă în lucru vor avea consecinţe grave asupra sectorului public cultural.
„Prin prezenta adresă vă informăm asupra consecinţelor grave pe care le va avea implementarea prevederilor documentului de lucru privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, asupra sectorului public cultural, fiind create permisele intrării în colaps a acestuia cu toate consecinţele negative aferente asupra celorlalte sectoare, fiind afectat, totodată Dreptul de acces la cultură, reglementat prin Constituţia României”, conform sursei citate.
Cultura din România, în cifre
Ministrul Culturii transmite, în adresa transmisă demnitarilor, şi date cu privire la importanţa sectorului cultural la nivel naţional:
- Sectorul cultural reprezintă 3,1% din produsul intern brut (PIB) naţional;
- În 2020, bunurile şi serviciile creative au reprezentat 3,21% din totalul mărfurilor şi serviciilor exporturi;
- La nivel mondial, SCC - Sectoarele culturale creative (atât din mediul public, cât şi cele din mediul privat) oferă 6,2% din totalul locurilor de muncă;
- SCC au generat până în prezent aproape 50 de milioane de locuri de muncă în întreaga lume;
- SCC angajează în mod constant, mai mulţi tineri (15-29 de ani) decât alte sectoare”.
Raluca Turcan mai precizează că prin acest document nu solicită excepţii pentru sectorul cultural, „fiind conştienţi şi preocupaţi de situaţia financiară dificilă a României potrivit contului de execuţie bugetară, menţionată în preambulul documentului de lucru”
„Ne dorim ca măsurile care vor fi implementate să asigure, pe lângă scăderea cheltuielilor publice, funcţionarea eficientă a instituţiilor publice de cultură în vederea asigurării garantării dreptului de acces la cultură potrivit prevederilor Constituţiei României”, mai prevede sursa menţionată.
Ea mai precizează că unul dintre articole ale OUG pregătit de Marcel Boloş şi anume cel care stipulează că „numărul de posturi vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcţii aprobate potrivit legii la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se anulează”, va avea impact asupra bibliotecilor publice, muzeelor, instituţiilor publice de spectacole şi concerte cum ar fi teatrele, operele şi filarmonicile, centrele culturale, şcolile populare, centrele pentru promovarea şi conservarea culturii tradiţionale, căminele şi casele culturale.
Bibliotecile publice:
„- în România există multe localităţi în care biblioteca publică este singurul loc în care adulţii sau copii din medii defavorizate pot citi, studia, realiza temele sau pot beneficia de instruire;
- în mediul rural există aproximativ 1.900 de biblioteci, în care există angajat un singur bibliotecar; dacă postul este vacant şi se desfiinţează în urma aplicării articolului de mai sus, atunci se desfiinţează şi singura sursă de informare şi lectură pe care statul Român o oferă comunităţii respective;
- reamintim faptul că statisticile europene plasează jos România atunci când este vorba de structuri infodocumentare şi acces gratuit la informaţie”.
Muzeele:
- la nivel naţional, în majoritatea judeţelor, muzeele judeţene şi locale sunt principalul furnizor de programe cultural-educaţionale pliate pe nevoile comunităţii. Aplicarea articolului în forma prezentată va genera dispariţia identităţii locale reprezentată de instituţiile muzeale judeţene şi locale;
- muzeele, prin natura patrimoniului deţinut, necesită un personal de specialitate de înaltă calificare, cu experienţă în domenii diverse (ştiinţe umaniste, arte, ştiinţele naturii, ştiinţe sociale), la care se adaugă, ţinând cont de provocările societăţii contemporane, competenţe specifice din sfera digitizării, marketingului, sociologiei, managementului de proiect. Complexitatea ridicată a acestor posturi face dificilă ocuparea posturilor vacante, mai ales în cazul instituţiilor muzeale din mediu rural sau mic urban, în condiţiile migrării constante a forţei de muncă superior calificată înspre urbanul mare. Handicapul generat de complexitate este dublat de nivelul foarte scăzut al salarizării în muzeele judeţene sau locale;
Instituţiile publice de spectacole şi/sau concerte (teatre, opere, filarmonici etc.):
- instituţiile publice de cultură funcţionează cu personal de specialitate, care necesită studii specifice şi experienţă în domeniu, angajarea acestora depinzând de bugetul alocat de către autoritate, precum şi de proiectele pe care le derulează instituţia;
- majoritatea contractelor de muncă pe durată determinată/pe proiect sunt încheiate pe perioada desfăşurării stagiunilor;,
- în perioada iulie - august, instituţiile de spectacole şi/sau concerte funcţionează cu personal redus, fiind perioada de vacanţă între stagiuni;
- aplicarea prevederilor articolului de mai sus ar anula posturile vacante existente în acest moment, inclusiv cele unice, şi ar incapacita instituţiile de spectacole şi/sau concerte să mai deruleze proiecte de anvergură iar, în cazul instituţiilor cu o organigramă redusă, va duce chiar la imposibilitatea desfăşurării activităţii acestora; va fi afectată în mod direct buna funcţionare a orchestrelor, a trupelor de teatru, a ansamblurilor de balet etc;
- de precizat că inclusiv activitatea compartimentelor tehnice presupune respectarea unor cerinţe de personal, fără de care exploatarea la scenă a spectacolelor nu poate fi asigurată în condiţii de siguranţă pentru angajaţi şi spectatori.
Aşezămintele culturale (centre culturale, şcoli populare, centre pentru promovarea şi conservarea culturii tradiţionale, cămine şi case culturale etc.)
- acest tip de instituţii publice de cultură ocupă un loc aparte în sistemul public, datorită faptului că activitatea lor culturală, este una cu un puternic impact social şi, fiind importante mai ales pentru configurarea unei oferte cultural-educaţionale minimale în mediul rural şi urban mic;
- precum în cazul bibliotecilor, căminele culturale funcţionează cu un număr redus de personal, de multe ori fiind vorba de 1-2 posturi;
- anularea acestora ar echivala cu desfiinţarea căminului şi cu îndepărtarea ofertei culturale din spaţiul rural”.
