Palatul Cotroceni, locul de care toată lumea a auzit, dar puțini l-au vizitat. Ce poți vedea aici ca turist
Palatul Cotroceni este una dintre cele mai impresionante clădiri din România. Deși este cunoscut ca sediu al Președintelui României, puțini știu că poate fi vizitat.
Palatul Cotroceni, locul de care toată lumea a auzit, dar puțini l-au vizitat. Ce poți vedea aici ca turist
Palatul Cotroceni este una dintre cele mai impresionante clădiri din România. Deși este cunoscut ca sediu al Președintelui României, puțini știu că poate fi vizitat.
Unul dintre palatele din București, care este printre cele mai cunoscute locuri de vizitat din Capitală, a fost explorat de prea puține persoane, raportându-ne la notorietatea numelui.
Pe nedrept neglijat de bucureșteni, acest palat care atrage numeroși turiști străini și merită să fie vizitat de orice iubitor de istorie și de frumos. Datorită grădinilor umbroase și liniștite și încăperilor spațioase, impunătoare, Palatul Cotroceni este o destinație atractivă și pentru familiile cu copii.
Iată câteva informații inedite despre acest palat, care te vor face cu siguranță să-ți dorești să-i calci și tu pragul cât mai repede. Există însă reguli foarte clare pentru vizitarea lui, așa că te invităm să citești cu atenție următoarele rânduri.
Trecutul agitat al Palatului Cotroceni
Prima construcție din acest complex muzeal a fost ridicată în perioada 1679-1681, pe dealul Cotroceni, de către domnitorul Șerban Cantacuzino, care a defrișat în acest scop o parte din codrii Vlăsiei. Nu a construit însă un palat, ci un lăcaș de cult - Mănăstirea Cotroceni - cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” și „Sfinții Serghie și Vah”. Mănăstirea era înconjurată de ziduri și semăna ca stil arhitectural cu biserica episcopală din Curtea de Argeș, fiind concepută în stil brâncovenesc.
În curtea mănăstirii, domnitorul a construit apoi și o reședință domnească, acesta fiind prima clădire cu această destinație din complex. În perioada 1849-1853, domnitorul Barbu Știrbey a refăcut palatul, transformându-l în reședința sa de vară. Tot atunci a construit și drumul care separă palatul de actuala Grădină Botanică, pe atunci parte a domeniului mănăstirii.
Palatul Cotroceni a suferit apoi numeroase transformări și adăugiri. Între anii 1893-1895, complexul a fost redecorat în stil venețian, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, pentru Principele Ferdinand și soția sa, Maria, viitoarea regină a României. După război, Regina Maria a cerut mai multe modificări ale acestui palat, lucrările fiind executate sub îndrumarea arhitectului Grigore Cerchez.
Palatul a fost grav afectat de cutremurul din 1940, fiind apoi restaurat după planurile arhitectului Mario Stoppa, în timp de arhitectul Petre Antonescu a fost însărcinat cu consolidarea bisericii și a clopotniței.
Ulterior, între anii 1949-1976, ajuns pe mâna comuniștilor, Palatul Cotroceni a devenit Palatul Pionierilor. Din păcate, a avut din nou de suferit, în urma cutremurului devastator din 1977, iar lucrările de restaurare au durat 10 ani, fiind coordonate de arhitectul Nicolae Vlădescu. Tot în această perioadă a fost construită o nouă aripă a palatului, care îi poartă numele și care, în prezent, este sediul Administraţiei Prezidenţiale a României.
Biserica mănăstirii a fost demolată în anul 1984 și reconstruită după anul 2003, ca urmare a eforturilor familiei Cantacuzino. Începând cu anul 2009, biserica poate fi vizitată, fiind inclusă în circuitul turistic. Tot atunci au fost înapoiate obiectele care formează tezaurul liturgic al bisericii și care fuseseră mutate la Muzeul de Istorie a României după 1977, potrivit site-ului oficial al Muzeului Cotroceni.
Ce poți vizita în complexul muzeal Cotroceni
Ansamblul Cotroceni este format din numeroase clădiri și anexe. Pe lângă grădinile frumos amenajate, complexul include clădiri cu caracter laic (palatul, pivnițele domnești, foișorul, anexele palatului, manejul, serele, casa grădinarului, azilul Elena Doamna), anexe cu caracter militar (corpul de gardă) și cu caracter ecleziastic (chiliile mănăstirii, biserica, clopotnița, sala de mese, capela azilului - pictată de Gheorghe Tătărescu).
Acestora li se adaugă gara regală, zona de exerciții militare și ceremonii și câteva monumente funerare.
De asemenea, Muzeul Național Cotroceni găzduiește diferite expoziții temporare și organizează numeroase evenimente culturale, precum lansări de carte, ateliere creative, conferințe sau concerte.
Intrarea se face prin Bulevardul Geniului numărul 1 și toți vizitatorii trebuie să aibă asupra lor un act de identitate în original (pașaport sau buletin). La intrarea în muzeu, turiștii trebuie să-și lase toate bagajele și hainele la garderobă și să încalțe papuci speciali de protecție.
Palatul Cotroceni - program de vizite
Din 21 martie 2025, Palatul Cotroceni și-a deschis porțile pentru publicul larg. Vizitatorii pot explora gratuit curtea palatului în fiecare weekend, conform programului de vizitare de la Palatul Cotroceni. Cu bilet de intrare, turiștii pot vizita saloanele oficiale și Muzeul Cotroceni.
În timpul mandatului președintelui Ion Iliescu, Palatul Cotroceni era deschis publicului doar de câteva ori pe an, de Sf. Ion și pe 3 martie. În perioada președinției lui Traian Băsescu, vizitele erau posibile doar parțial. În prezent, vizitatorii pot accesa gratuit grădinile Palatului, Biserica Cotroceni și Platoul de Ceremonii.
Mai mult, cu un bilet al cărui preț variază între 40 și 70 de lei, cei interesați pot explora și interiorul Palatului. Printre atracțiile oferite se numără Holul de Onoare, Salonul Ambasadorilor, sala unde se desfășoară consultările politice, Salonul Mușatinilor, dar și celebrul Salon al Unirii, locul unde au loc recepțiile oficiale și întâlnirile cu ambasadorii străini.
Vizitatorii pot explora două etaje speciale: primul este dedicat saloanelor oficiale ale Palatului Regal, iar al doilea găzduiește apartamentele private ale familiei regale, unde au locuit Regele Ferdinand și Regina Maria.
Palatul Cotroceni este deschis publicului în fiecare weekend, de vineri până duminică, între orele 10:00 și 18:00, iar ultima intrare este permisă la ora 17:00, conform programului afișat pe site-ul instituției. Elevii și studenții beneficiază de o reducere de 75% din prețul biletului, iar pensionarii de o reducere de 50%.
