Cum au ajuns numele lui Trump şi Biden în scandalul Fermei Băneasa. Şi Ambasada SUA a închiriat un teren

Rudy Giuliani, fost adjunct al procurorului-şef al SUA, în prezent unul dintre avocaţii lui Trump, susține că are informații despre afaceri dubioase făcute de fostul vicepreşedinte democrat Joe Biden în ţara noastră. A făcut dezvăluirea la postul american Fox News, dar fără să ofere dovezi ori detalii despre ce fapte l-ar incrimina pe Biden, unul dintre posibilii contra-candidaţi ai lui Trump în alegerile prezidenţiale de anul viitor.

În acelaşi timp, democraţii îl acuză pe Donald Trump a făcut abuz de putere când a cerut Ucrainei informații compromiţătoare despre familia Biden, în schimbul deblocării unui ajutor militar.

Presupusa legătură dintre Joe Biden şi Puiu Popoviciu

În replică, Rudy Giuliani a acuzat duminică seară presa americană că a încercat să mușamalizeze suspiciunile de corupție la adresa fostului lui Joe Biden și a fiului acestuia, Hunter. „Presa este complet coruptă şi partizană. E jalnic. Hunter Biden zice că "n-a făcut nimic rău" şi totul se opreşte, nu se investighează nimic. Ar fi trebuit să se oprească totul şi când Donald Trump zice că n-a făcut nimic rău. Joe Biden spune: "N-am ştiut nimic de asta!" şi voi înghiţiţi găluşca. Joe Biden susţine că nu vorbeşte niciodată acasă despre afacerile familiei. Însă afacerile familiei sunt în ziare. The New York Times a scris din decembrie 2015 despre cât de coruptă şi de marcată de conflict de interese este relaţia lui Joe Biden cu fiul său”.

Citește și

Sentință fără precedent: statul ia înapoi 224 de hectare în cazul Puiu Popoviciu

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Moderatorul emisiunii de la Fox News i-a amintit invitatului că a fost acuzat că face declarații fără acoperire. A fost momentul în care Giuliani a scos o tabletă pe care susţinea că are toate informațiile, iar legăturile ajung până în România.

„Motivul pentru care nu mă vor în direct este că ei știu ceva despre care voi nu vorbiți. Eu am totul aici. Am multe dezvăluiri. Încă n-am ajuns la România. Stați să vedeți când ajungem la România. Uitați ce mă preocupă: omul (Joe Biden) e un escroc, un mare escroc și și-a bătut joc de Statele Unite”, a spus duminică avocatul lui Trump.

Nu e clar în ce ar consta faptele de la București, însă potrivit unor surse citate în luna mai de New York Times, omul de afaceri Puiu Popoviciu ar fi apelat la Hunter Biden pentru consiliere şi lobby în favoarea sa.
 

Scrisoarea anti-DNA trimisă în 2018 de firma de lobby a lui Giuliani

În acelaşi timp, în august anul trecut a apărut o scrisoare purtând antetul Giuliani Partners, o firmă de consultanţă şi lobby apartiand lui Rudy Giuliani, în care se vorbea despre presupuse excese ale Direcției Naționale Anticorupție şi se cerea o amnistie.

“Guvernul României să înfiinţeze o comisie independentă formată din judecători internaţionali şi experţi legali care să examineze originile protocoalelor secrete... O amnistie ar trebui dată celor care au fost acuzaţi şi condamnaţi ca urmare a exceselor DNA făcute de la implementarea protocoalelor secrete, inclusiv mai multor oameni inocenţi care au fost trimişi la închisoare”, se spunea în scrisoare, care a stârnit rapid ecouri la Bucureşti.

Printre cei care au interpretat scrisoarea lui Giuliani ca un mesaj oficial de la Washington – lucru infirmat de Ambasada SUA - se număra şi Liviu Dragnea, fostul preşedinte PSD care a ajuns între timp după gratii.

Omul de afaceri român care ar fi în spatele scrisorii

O săptămână mai târziu, Giuliani a recunoscut pentru jurnaliștii de la politico.eu că a fost plătit să scrie acele rânduri de o firmă de consultanță și lobby politic de peste ocean. El a susținut că scrisoarea s-a bazat pe un raport pe care l-a consultat, realizat de fostul director FBI Louis Freeh, care conduce firma de consultanță Freeh Group International Solutions. Acelaşi Louis Freeh a fost angajat, în 2017, tocmai ca avocat al lui Puiu Popoviciu, acelaşi care ar fi apelat şi la Hunter Biden.

Freeh afirma acum doi ani, într-un comunicat de presă, că este “profund dezamăgit” de decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din România, care în august 2017 l-a condamnat definitiv pe Popoviciu la 7 ani de închisoare cu executare în dosarul Ferma Băneasa. Dat în urmărire internaţională după sentinţă, Popoviciu a fost localizat în Marea Britanie, iar Bucureştiul a cerut extrădarea sa – care nu a avut loc până acum.

Ulterior, Rudy Giuliani a confirmat că, în urma scrisorii trimise în România, a fost contactat de oficiali ai Departamentului de Stat al SUA. „Voiau să ştie dacă e informaţia e adevărată, să se asigure că e real. Absolut, le-am răspuns”, a spus el.

Giuliani ar fi vorbit cu un oficial român

Avocatul lui Trump a mai declarat, conform Washington Post, că „probabil ar fi trebuit să menţionez în scrisoare că nu îl reprezint pe preşedinte”. El a susţinut însă că îşi imagina că oficialii români ştiu acest detaliu. Giuliani a mai precizat că a vorbit cu cel puţin un demnitar român, fără să indice identitatea acestuia.

Surse de la Casa Albă au declarat atunci că guvernul american a fost surprins de legătura dintre Giuliani şi România. Giuliani declarase că lucrează cu clienţi din Brazilia, Columbia, Iran şi alte state, dar nu face lobby pe lângă Guvernul SUA. Ulterior, el a adăugat că nu e implicat în alte ţări afară de România şi că nu a discutat cu Trump sau alţi oficiali despre ce face în România.

Dosarul Fermei Băneasa

În decembrie 2018, după condamnarea lui Popoviciu, Curtea de Apel a decis ca cele 224 de hectare ale Fermei Băneasa să revină în proprietatea statului român. Omul de afaceri a dezvoltat aici un important centru comercial, dar şi un ansamblu rezidenţial de lux.

Judecătorul care l-a condamnat în prima instanţă pe omul de afaceri Puiu Popoviciu la 9 ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu a decis şi latura civilă a scandalului de corupţie: cele 224 de hectare de teren din nordul Capitalei ajunse în proprietatea unei companii controlate de multimilionar se întorc la stat. Şi asta pentru că - susţine magistratul Curţii de Apel Bucureşti - terenurile au fost donate statului român în 1929 de Maria Bibescu - fiica fostului domnitor Gheorghe Bibescu cu o condiţie, ca în zona să se dezvolte doar activităţi de învăţământ superior agricol de medicină veterinară, dar şi de cercetare ştiinţifică.

Or aici, Popoviciu a dezvoltat un important centru comercial şi un ansamblu rezidenţial cu apartamente de lux. Asta după ce ar fi convins fosta conducere a Universităţii de Știinţe Agricole care administra terenul să accepte o asociere iar în schimb a primit în ultimii 15 ani bani cu care a plătit salariilor profesorilor.

Şi Ambasada SUA a închiriat un teren al Fermei Băneasa

Un caz aparte este cel al sediului Ambasadei SUA la Bucureşti. Reprezentanţă diplomatică a închiriat pentru 99 de ani nu mai puţin de 40 de mii de metri pătraţi din terenul USAMB, iar preţul - 8 milioane de dolari - a fost încasat - spun autorităţile - de o firmă legată de Popoviciu la care, culmea, Universitatea nu era acţionar.

Sentinţa Curţii de Apel poate fi contestată, aşa cum s-a întâmplat şi cu latura penală, mai ales că Puiu Popoviciu este profund nemulţumit. Acesta este la Londra unde aşteaptă să afle dacă va fi extrădat în România. Omul de afaceri afirma că: ″Abuzul din sentinţa penală s-a prelungit în sentinţa civilă”.

Pentru că statul să nu rămână în pierdere după acest proces, Curtea de Apel Bucureşti a instituit popriri pe conturile lui Puiu Popoviciu şi firmelor controlate de acesta, pentru acoperirea sumei de 180 de milioane de dolari - la cât era evaluată suprafaţa în 2006 de către specialiştii DNA.

Specialiștii în drept civil susţin că dacă sentinţa Curţii de Apel va rămâne definitivă, statul român are la indeamnă cel puţin trei variante să rezolve această situație fără precedent: prima ar fi să accepte vânzarea sutelor de hectare către firmele controlate de Puiu Popoviciu, iar statul să incaseze câteva sute de milioane de euro; a doua variantă ar fi ca statul să devină acţionar la afacerile multimilionarului şi să îşi impună cota de profit. A treia variantă, poate cea mai gravă, este ca toate aceste construcţii să fie demolate, iar terenul să revină la situaţia iniţială. Cert este că pentru fiecare dintre ipoteze sunt inevitabile procesele de lungă durată.
 

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"