Anticoagulante naturale. Ce alimente pot preveni formarea cheagurilor de sânge

Calitatea optimă a alimentației și stilului de viață reprezintă, însă, măsuri care pot ajuta la prevenirea bolilor cardiovasculare și a complicațiilor acestora. În plus, unele alimente ar putea exercita efecte antitrombotice, motiv pentru care acestea merită incluse în alimentație. Descoperă în articolul următor care sunt cauzele posibile ale cheagurilor de sânge și cum să îți modifici alimentația pentru a le preveni.

Complicații cauzate de cheagurile de sânge

În mod normal, cheagurile de sânge se formează pentru a opri o sângerare, cum ar fi atunci când îți rănești pielea, fiind prima etapă a procesului de vindecare. Trombocitele sau plachetele sangvine (un tip de celule ale sângelui) și o serie de proteine conlucrează pentru a sigila rana prin coagulare.

Cu toate acestea, cheagurile de sânge se pot forma, uneori, în interiorul sistemului cardiovascular (în artere sau vene), cauzând complicații amenințătoare de viață. Un cheag de sânge poate bloca circulația sangvină în diferite organe vitale, cum ar fi plămânii, inima sau creierul. Astfel, poate cauza apariția tromboembolismului pulmonar, infarctului miocardic și accidentului vascular cerebral, prezintă WebMD.

Citește și

Cauzele cheagurilor de sânge, care pot duce la deces și în cazul COVID. De ce nu se dă „la liber” tratament anticoagulant

Detalii terifiante. Soția unui preot din Vaslui a făcut autostopul, iar a doua zi Maricela a fost găsită moartă

O altă complicație provocată de cheagurile de sânge este tromboza venoasă profundă, caracterizată de formarea unui tromb într-o venă profundă, de obicei la nivelul membrelor inferioare. Acesta se poate desprinde, migrând către organele vitale.

Cea mai frecventă cauză a formării de trombi în sistemul cardiovascular este ateroscleroza, definită de prezența unor depozite de grăsimi și alte substanțe pe pereții arterelor, numite plăci de aterom, care pot fi stabile sau instabile. Ruptura plăcilor de aterom instabile declanșează cascada procesului de coagulare, iar plachetele sangvine încep agregarea la nivelul leziunii.

Alte cauze ale formării trombilor:

• Administrarea de anticoncepționale;

• Traumatismele, cum ar fi accidente de mașină;

• Utilizarea prelungită a cateterului intravenos;

• Fibrilația atrială (un tip de aritmie cardiacă);

• Tulburările de coagulare sau starea de hipercoagulabilitate (trombofilia);

• Sarcina;

• Imobilizarea prelungită la pat;

• Fumatul.

Alimente potențial anticoagulante

Următoarele alimente pot avea proprietăți anticoagulante:

• Peștele gras - acizii grași Omega-3 din peștele gras (somon, macrou, hering, sardine, păstrăv, scrumbie etc.) au efecte antiinflamatorii și anticoagulante. Așa cum prezintă Healthline, mai mult cercetări au asociat consumul ridicat de pește cu un risc mai scăzut de boli cardiovasculare (cum ar fi ateroscleroză), accident vascular cerebral și infarct miocardic acut. Spre exemplu, Silvio Buscemi și colaboratorii au arătat, în studiul „Habitual fish intake and clinically silent carotid atherosclerosis”, că riscul de ateroscleroză a arterelor carotide este mai mic la persoanele care consumă două sau mai multe porții de pește săptămânal. Astfel, specialiștii recomandă consumul de pește de cel puțin 2 ori pe săptămână;

• Alimente bogate în vitamina E - potrivit Medical News Today, vitamina E poate reduce coagularea prin mai multe mecanisme. Cerealele integrale, uleiul de germeni de grâu, uleiul extravirgin de floarea-soarelui, semințele de floarea soarelui, migdalele, nucile, avocado sunt surse de vitamina E;

• Alimente bogate în antioxidanți - flavonoidele, un tip de antioxidanți prezenți în plante, pot exercita efecte antitrombotice. Așa cum menționează Michal Bijak și colaboratorii în studiul „Popular naturally occurring antioxidants as potential anticoagulant drugs”, flavonoidele inhibă unii factori implicați în coagulare, cum ar fi factorul X și trombina. Ceaiul verde, fructele (în special cele intens colorate, cum ar fi cele de pădure), ciocolata neagră, ierburile aromatice (rozmarin, cimbru, fenicul, oregano), legumele colorate sunt câteva surse importante de flavonoide;

• Usturoiul și leurda - usturoiul sălbatic (leurda) și cel obișnuit reduc agregarea plachetară prin inhibarea căii adenozin-difosfat, care inițiază procesele de coagulare intravasculară, un mecanism similar cu cel al anumitor medicamente anticoagulante, arată Bahi Hiyasat și colaboratorii în studiul „Antiplatelet activity of Allium ursinum and Allium sativum”;

• Turmericul - acest condiment, cunoscut și sub denumirea de curcuma, poate reduce coagularea prin inhibarea sintezei de TXA2 (tromboxan A2), care stimulează activarea plachetelor sangvine și agregarea lor, prezintă Worku Abebe în studiul „Review of herbal medications with the potential to cause bleeding: dental implications, and risk prediction and prevention avenues”. Turmericul poate fi adăugat în multiple preparate culinare, însă se recomandă asocierea cu piperul, pentru o absorbție optimă;

• Ghimbirul - pe lângă proprietățile antiinflamatorii, ghimbirul inhibă tromboxanul responsabil pentru agregarea trombocitelor și conține, în plus, salicilați, compuși similari cu acidul acetilsalicilic (medicament utilizat pentru prevenirea cheagurilor de sânge), prezintă Medical News Today. Îl poți folosi pentru prepararea ceaiului, limonadei sau îl poți adăuga în diverse preparate;

• Ardeiul Cayenne - acesta conține, de asemenea, salicilați care pot reduce coagularea;

• Scorțișoara - aceasta conține cumarină, un compus care se regăsește și în anumite medicamente anticoagulante (cumarinice), prezintă sursa anterior menționată. Scorțișoara poate fi adăugată în preparatele dulci, dar și în cafea.

Deși aceste alimente pot avea proprietăți anticoagulante, este important de știut că ele nu trebuie să înlocuiască medicamentele recomandate de medic și nu pot dizolva un cheag de sânge deja existent.

Pe de altă parte, înainte de a include mai multe alimente cu potențial anticoagulant în dietă, este bine să discuți cu medicul tău, pentru a te asigura că eviți potențiale interacțiuni aliment-medicament.

Este important ca alimentația ta să fie cât mai naturală și să eviți pe cât de mult posibil produsele ultraprocesate industrial (dulciuri, mezeluri, sucuri, semipreparate, mese gata pregătite conservate), fast-food-ul, alimentele prăjite în ulei și alcoolul, așa cum prezintă Danny Bonvissuto în articolul „Foods to Help Prevent DVT”.

Menține o dietă echilibrată și cât mai diversificată! Include în dietă produse cerealiere integrale și tărâțe, fructe și legume, surse de grăsimi sănătoase (cum ar fi ulei de măsline extravirgin, nuci și semințe crude, avocado), lactate semidegresate, carne slabă și pește.

De asemenea, este esențial să menții o greutate corporală optimă, printr-un regim alimentar sănătos și un stil de viață activ. În plus, este o idee bună să renunți la fumat.

Citește și „Alimente care pot îmbunătăți pulsul și sănătatea inimii. Nutriția și aritmiile cardiace”

Vitamina K și anticoagulantele

Dacă ești sub tratament cu anticoagulante, un aport ridicat, brusc, de vitamina K poate contracara efectele medicamentului, ceea ce crește riscul de formare a cheagurilor de sânge, prezintă medicul cardiolog Leslie Cho pentru Cleveland Clinic. Vitamina K este un factor important în procesele de coagulare.

Pentru aceeași sursă, dieteticianul autorizat Julia Zumpano explică faptul că, deși nu trebuie să restricționezi complet alimentele cu vitamina K, este important să limitezi consumul lor. De asemenea, este bine să menții porțiile constante și să le consumi cu regularitate. Modificările majore ale aportului zilnic de vitamina K au ca rezultat interacțiuni periculoase cu medicamentele anticoagulante.

Vitamina K se găsește în principal în crucifere și legume cu frunze verzi.

Legume bogate în vitamina K:

• Kale;

• Broccoli și germenii de broccoli;

• Spanacul;

• Varza;

• Varza de Bruxelles;

• Pătrunjelul;

• Andivele;

• Frunzele de gulie;

• Frunzele de sfeclă roșie.

Legume sărace în vitamina K, pe care le poți consuma fără restricție:

• Apio;

• Morcov;

• Castraveți;

• Salata iceberg, romana și verde;

• Ardei;

• Sparanghel;

• Conopida;

• Mazăre;

• Dovleac;

• Dovlecel;

• Roșii;

• Ceapă;

• Ciuperci;

• Vânătă;

• Cartofi albi și dulci.

De asemenea, excesul de vitamina E trebuie evitat, deoarece cantitățile mari pot exacerba efectele anticoagulante ale medicației, crescând riscul de sângerare.

Așadar, alimentația joacă un rol important în controlul afecțiunilor cardiovasculare, iar unele alimente ar putea avea proprietăți anticoagulante. Menține un stil de viață echilibrat și consultă medicul pentru recomandări specifice. 

Articol recomandat de sport.ro

Presa din Kosovo l-a descris în două cuvinte pe Mircea Lucescu, după meciul de la Priștina