Regina Ana a României: Biografie, familie regală și moștenire istorică

Regina s-a stins din viață pe 1 august, într-un spital din Elveția, având alături patru dintre cele cinci fiice ale sale. Un comunicat emis de Casa Regală a României menționează că soțul ei, Regele Mihai, în vârstă de 95 de ani, i-a fost alături în fiecare zi din ultima săptămână. Verișoară de gradul doi cu Prințul Philip, Ducele de Edinburgh (tatăl lui Philip și mama Reginei Ana erau veri primari), Regina Ana a României a rămas în istorie datorită căsătoriei sale cu Regele Mihai, care a avut loc în exil, la Atena.

De la prințesă a Bourbon-Parma la regină a României

Prințesa Anne de Bourbon-Parma s-a născut la Paris pe 18 septembrie 1923, fiind singura fiică a Prințului René de Bourbon-Parma și a Prințesei Margareta a Danemarcei. Și-a petrecut copilăria în Franța, alături de cei trei frați ai săi. Totuși, după invazia Germaniei în Franța, Prințesa și familia sa au plecat în Spania, iar mai apoi în New York. Încă din copilărie, a fost expusă unei vieți departe de cea tipică regalității. După invadarea Franței de către naziști, familia Bourbon-Parma a fugit în Statele Unite, unde a intrat în câmpul muncii.

Între 1939 și 1941 (când avea între 16 și 18 ani), a urmat o școală de arte plastice în New York, în timp ce lucra într-un magazin pentru a-și câștiga existența. În anii 1941 și 1942, Anne de Bourbon-Parma a urmat cursurile Parson School of Art, unde a învățat despre promovarea comercială. A reușit să finalizeze cursurile de trei ani în mai puțin de doi. Tot în perioada petrecută la New York, a lucrat și ca vânzătoare în magazinul Bloomingdale’s.

Când frații ei s-au întors în Europa și s-au alăturat armatelor aliate, ea și-a rugat părinții să îi permită să contribuie și ea la efortul de război. Așa că s-a oferit voluntar pentru a servi în armata franceză. A participat la operațiuni militare în Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg și Germania în calitate de șofer de ambulanță. Ulterior, Anne a ajuns la gradul de caporal, iar după încheierea războiului a fost avansată la gradul de locotenent și a primit distincția franceză „Croix de Guerre” pentru serviciul său militar.

Citește și

Parastas de 2 ani pentru Regina Ana, la Săvârşin

Prințesa Anne l-a cunoscut pe Regele Mihai I al României în noiembrie 1947, când acesta se afla la Londra pentru nunta Prințesei Elisabeta cu Philip Mountbatten. Totuși, Regele se îndrăgostise de ea cu mult înainte de acel moment, potrivit informațiilor publicate pe Familiaregala.ro. În timpul războiului, cinematografele din România prezentau scurte jurnale de actualități înaintea filmelor, majoritatea cu informații despre front.

Regele Mihai se afla în sala de cinema a Palatului Regal când a urmărit un reportaj de război din Maroc (1943), în care, pentru câteva secunde, apărea și imaginea Prințesei Anne de Bourbon-Parma. Regele i-a cerut operatorului să taie din film câteva cadre cu imaginea ei și să le transforme în mici fotografii, pe care le-a păstrat cu discreție.

A acceptat să se căsătorească cu Mihai la scurt timp după, însă până când s-au reîntâlnit în 1948, lucrurile se schimbaseră radical. Mihai fusese forțat să abdice la 30 decembrie 1947 de către comuniști, care au impus o republică socialistă.

Regina Ana și Regele Mihai: O poveste de dragoste regală

Cei doi tineri s-au confruntat apoi cu un alt obstacol: Papa a refuzat să acorde dispensă pentru ca Ana, catolică, să se căsătorească cu un rege ortodox. Ana a sfidat însă decizia Bisericii Catolice și s-a căsătorit cu Regele Mihai în cadrul unei ceremonii ortodoxe organizate la Palatul Regal din Atena, Grecia. Stabilindu-se în Elveția, cei doi au crescut împreună cinci fiice – Margareta, Elena, Sofia, Irina și Maria. Regele Mihai a avut mai multe locuri de muncă, iar Regina Ana se ocupa de copii și de școală, trăind aparent o viață modestă, în exil permanent.

Căderea regimului Nicolae Ceaușescu și sfârșitul comunismului în România în 1989 le-a schimbat soarta. Pentru prima dată de la căsătorie, presa internațională s-a întors către Regele Mihai și Regina Ana. La fel ca în cazul altor monarhi detronați din Europa de Est, ideea unei restaurări regale în România părea, pentru o vreme, nu chiar imposibilă. Deși nu era obișnuită cu lumina reflectoarelor, Ana a profitat de ocazie pentru a-și oferi sprijinul poporului român, în orice mod posibil. Deși a deținut, timp de 44 de ani, doar din curtoazie, titlul de Majestatea Sa Regina României, ea a pășit pentru prima dată pe pământ românesc abia în 1992.

Soțul ei fusese interzis în România cu un an înainte, după o vizită care a atras o mulțime impresionantă în București, fapt ce a deranjat autoritățile. Vizitele discrete ale Reginei Ana, precum și prezența frecventă a fiicelor sale în România, au fost prezentate ca fiind acțiuni umanitare și au sporit simpatia populației față de această familie exilată. În 1997, restricțiile impuse Regelui Mihai au fost ridicate, iar cuplul regal a început să viziteze România tot mai des. Aceste vizite repetate au determinat autoritățile să le ofere, în mod fără precedent, reședințe regale neocupate, iar Regele Mihai și Regina Ana au ales Palatul Elisabeta din București drept reședință pe durata vizitelor în țară.

De atunci, au revenit în România cu ocazia sărbătorilor, ceremoniilor oficiale și evenimentelor de familie, precum aniversarea a 60 de ani de căsnicie, în 2008. Ultima vizită publică a Reginei Ana în România a fost în 2011, la aniversarea de 90 de ani a Regelui Mihai, însă starea ei de sănătate tot mai fragilă a determinat-o să rămână în Elveția în anii următori.

Scriitorul Peter Kurth, într-un portret realizat în 1990 despre cuplul regal, relata un moment emoționant dintr-o slujbă organizată într-o biserică din Geneva, unde participau numeroși emigranți români. Când un adolescent român, împușcat în timpul Revoluției din 1989, a fost adus în scaun cu rotile la biserică, Regina Ana s-a apropiat de el și i-a ținut mâna, deși nu vorbea deloc limba română.

Contribuția reginei Ana în diaspora și după 1989

În haosul de după revoluția populară din decembrie 1989, chiar și restaurarea monarhiei părea posibilă. Mihai a încercat să viziteze România în 1990, dar a fost expulzat de poliție.

Permis să intre în țară timp de trei zile, de Paștele din 1992, peste un milion de oameni au ieșit să-l vadă. Speriat de un asemenea entuziasm, președintele socialist Ion Iliescu a interzis orice alte vizite.

Mai târziu, în același an, o întâlnire a susținătorilor săi a încercat să-l încurajeze pe Mihai să-și revendice tronul. A ascultat, dar a spus puține lucruri.

Următorul președinte, Emil Constantinescu (1996–2000), le-a redat cetățenia română, dar a făcut puține eforturi pentru promovarea unei restaurări a monarhiei. Ion Iliescu, revenit la putere între 2000 și 2004, a permis în cele din urmă familiei regale să locuiască în România și să revendice mai multe proprietăți. Familia regală și-a împărțit timpul între România și Elveția.

Prima locuință stabilă a cuplului regal a fost o casă mică din cartierul La Conversion din Lausanne, Elveția. Pe 26 martie 1949, Regina Ana și Regele Mihai au avut prima lor fiică: Principesa Moștenitoare Margareta, numită după mama reginei. Au urmat alte patru fiice: Principesa Elena, Irina Walker, Principesa Sofia și Principesa Maria.

Cuplul regal a locuit în Anglia între 1950 și 1956. Apoi s-a mutat în Versoix, pe malul lacului Leman, în Elveția. Au locuit și în Statele Unite câțiva ani, timp în care Regele Mihai a lucrat ca broker la Bursa de Valori din New York.

În timpul șederii în Anglia, Regina Ana a lucrat ca tâmplar într-un mic atelier de acasă, pentru a nu fi nevoiți să cheltuiască bani pe mobilă. A vândut chiar și câteva dintre piesele realizate. Când s-au mutat în Elveția și Regele Mihai a avut nevoie de un spațiu pentru atelierul său auto, regina i-a construit singură un șopron din lemn.

Regina Ana era o pictoriță talentată, iar două dintre picturile sale sunt expuse în dormitorul regal de la Palatul Elisabeta din București. Îi plăceau, de asemenea, vânătoarea și Jeep-urile, având două astfel de mașini în colecția sa, ambele primite cadou de la Regele Mihai.

Regina Ana și Regele Mihai au vizitat România timp de trei zile în 1992; a fost prima vizită a reginei în țară. Între 1993 și 1997, însă, Regelui Mihai i s-a refuzat intrarea în România. Astfel, în acei ani, Regina Ana a vizitat țara de mai multe ori, reprezentându-și soțul. După 1997, restricțiile au fost eliminate, iar Guvernul României le-a pus la dispoziție Palatul Elisabeta. Au reușit chiar să recupereze unele proprietăți, inclusiv castelele Săvârșin și Peleș.

Paisprezece familii regale europene au fost prezente la aniversarea de diamant a Regelui și Reginei, celebrată pe 10 iunie 2008, în România. În octombrie 2011, Regele Mihai I a susținut un discurs istoric în fața Parlamentului României. Regina Ana a României a murit pe 1 august 2016, în Elveția.

×

AFP

ULTIMELE STIRI

Armata își actualizează baza de date cu rezerviști. Moșteanu: „Să ştim unii de alţii şi să fim pregătiţi”

Captură de 132 de milioane de euro în Rusia. Ce au găsit autorităţile în containere cu banane aduse din America Latină

Un bărbat a fost arestat după ce polițiștii de frontieră de la Nădlac au descoperit ce ascundea în mașină. FOTO

CELE MAI CITITE

Plaje secrete din România. Locurile de care puțini turiști români au auzit

Cum să te bronzezi fără să te arzi. Ce nu trebuie să faci când ești la plajă și când te bronzezi cel mai bine

Ce se întâmplă în corpul tău când faci duș cu apă rece. Beneficiile mai puțin știute ale acestui ritual

Articol recomandat de sport.ro

Fiul lui Anghel Iordănescu lucrează în Parlamentul României!