Palatul Regal din București. Povestea unei simple case boierești, care a devenit reședința familiei regale
Fostul Palat Regal de pe Calea Victoriei, situat vizavi de Ateneul Român, este unul dintre cele mai impunătoare palate din București. Complexul arhiectural impunător are cu o istorie zbuciumată și prea puțin cunoscută de către bucureșteni.
Dincolo de expozițiile de pictură care pot fi admirate la Muzeul Național de Artă al României, care funcționează în prezent aici, merită cunoscut și trecutul acestei clădiri, pentru că unele încăperi ale palatului, unde s-a scris o importantă parte din istoria țării noastre, pot fi vizitate.
Iată cele mai importante informații despre Palatul Regal din București, cu povestea impresionantă a transformării sale de la o simplă casă boierească în reședința familiei regale.
Începuturile modeste ale Palatului Regal de pe Calea Victoriei
Pe terenul unde se ridică acum Palatul Regal se înălța odinioară casa boierului Dinicu Golescu. Clădirea în stil neoclasic a fost construită între anii 1812-1825 pe Podul Mogoșoaiei, cum se numea pe atunci Calea Victoriei, și avea 25 de camere. În ciuda acestei dimensiuni impunătoare, era un simplu conac boieresc.
Urmașii lui Golescu au vândut statului clădirea, iar din anul 1837 aici a funcționat Curtea Domnească. Fiecare domnitor a adus complexului numeroase modificări și îmbunătățiri, în special Alexandru Dimitrie Ghica, Gheorghe Bibescu și Alexandru Ioan Cuza, care a locuit aici până la abdicarea sa, în 1866. Cuza a ordonat construirea dormitoarelor regale și a adăugat complexului influențe franceze, în stil Napoleon al III-lea și Ludovic-Filip.
Din 10 mai 1866, Curtea Domnească a intrat în posesia principelui Carol, cel care a avea să devină regele Carol I al României. În timpul domniei lui, palatul a fost semnificativ extins, iar modernizarea reședinței a fost încredințată arhitecților Paul Gottereau și Karel Liman. Tot atunci a fost introdus și iluminatul electric, Palatul Regal fiind prima clădire din București care a beneficiat de electricitate.
Amplele lucrări au durat din 1882 până în 1887, iar la final complexul includea trei corpuri de clădire: fosta reședință a lui Cuza (în stânga), o nouă clădire cu Sala Tronului și cu săli de recepție (în centru) și o altă clădire nouă, în partea dreaptă, pentru corpul de gardă și pentru musafiri.
Din nefericire, în noaptea de 7 spre 8 decembrie 1926, Palatul Regal a fost grav afectat de un incendiu, iar familia regală a fost nevoită să se mute la Palatul Cotroceni. Deși Regele Ferdinand și-a dorit ca lucrările de renovare să înceapă în scurt timp, acestea au fost amânate până în anul 1930, ca urmare a morții sale.
Palatul care a renăscut din cenușă de mai multe ori
După devastatorul incendiu, urmașul la tron al regelui Ferdinand, regele Carol al II-lea, a încredințat lucrările de restaurare a Palatului Regal arhitecților Arthur Lorenz și Nicolae Nenciulescu. Astfel, complexul a luat forma pe care o cunoaștem azi. Noul Palat Regal a fost inaugurat pe 1 ianuarie 1935. Este începutul unei perioade istorice foarte agitate, la care palatul va fi martor tăcut și va renaște din propria cenușă de mai multe ori.
Pe 6 septembrie 1940, în Sala Tronului, Regele Mihai I a depus jurământul, după abdicarea tatălui său, Carol al II-lea. Patru ani mai târziu, după ce Regele Mihai a înlăturat de la putere guvernul Ion Antonescu, Palatul Regal a fost grav avariat de bombardamentele aviației germane, ca represalii. Regele a fost nevoit să se mute în casa mătușii sale, principesa Elisabeta, care avea o locuință pe Șoseaua Kiseleff. Mihai I a rămas în „Palatul Elisabeta” până la abdicarea sa forțată, în 1947.
După ce România a devenit Republică Populară, în 1948, Palatul Regal a trecut în administrarea Ministerului Artelor. Astfel, o parte a complexului a devenit muzeu, în timp ce alte încăperi au fost amenajate pentru diferite întruniri ale partidului comunist.
Clădirea avea să mai treacă printr-un moment de cumpănă, în timpul Revoluției din 1989, când a fost din nou avariată și numeroase lucrări de artă au avut de suferit. După ample lucrări de reparații și renovare, între anii 1990-2000, muzeul a fost redeschis pentru public.
Ce puteți vizita la Palatul Regal din București?
În prezent, pe lângă expozițiile de artă, vizitatorii pot vedea aici și câteva dintre vechile încăperi ale Palatului Regal, încărcate de istorie. Este vorba despre Sala Tronului, Sufrageria Regală și Scara Voievozilor, care sunt deschise de miercuri până duminică, între orele 10.00-18.00. Prețul unui bilet este de 24 lei pentru adulți, respectiv 12 lei pentru pensionari și 6 lei pentru elevi.
Sala Mică (Auditorium), situată în aripa dreaptă a Palatului, cu intrarea din strada Știrbei Vodă, găzduiește diferite evenimente.
Vizitatorii pot admira și expozițiile permanente ale Muzeului Național de Artă al României: Galeria de Artă Decorativă Europeană, Galeria de Artă Românească Modernă, Galeria de Artă Veche Românească și Colecția de artă islamică.
Etichete: bucuresti, palat, palatul regal,
