Liviu Rebreanu. Viața și opera autorului român
Liviu Rebreanu a fost un romancier, dramaturg, nuvelist și jurnalist român.
Născut în Târlișua (în prezent în județul Bistrița-Năsăud), Transilvania, pe atunci parte a Austro-Ungariei, a fost al doilea dintre cei treisprezece copii ai lui Vasile Rebreanu, învățător, și ai Ludovicăi Diuganu, descendenți ai unor țărani. Tatăl său fusese coleg de școală cu George Coșbuc și era un folclorist amator. Liviu Rebreanu a urmat școala primară în Maieru (unde a fost elevul tatălui său), apoi a studiat la Năsăud și Bistrița, la școala militară din Sopron, iar apoi la academia militară din Budapesta. A lucrat ca ofițer la Gyula, dar a demisionat în 1908, iar în 1909 a trecut ilegal Munții Carpați în România și s-a stabilit la București.
Liviu Rebreanu - biografie
Liviu Rebreanu s-a născut la 27 noiembrie 1885, în satul Tîrlisiua, Transilvania, care la acea vreme făcea parte din Imperiul Austro-Ungar. A fost primul dintre cei treisprezece copii ai lui Vasile Rebreanu, învățător, și ai Ludovicăi Diuganu, ambii descendenți ai unor țărani români.
Liviu a urmat școala primară la Maieru, unde preda tatăl său, iar gimnaziul la Năsăud și Bistrița. În 1900, a intrat la școala militară din Sopron (astăzi Odenburg, Ungaria). În 1903, a continuat studiile la Academia Militară Ludoviceum din Budapesta, Ungaria. După absolvire, în 1906, a fost ofițer în armata austro-ungară, fiind repartizat la Gyula. În 1908, după ce a fost acuzat că ar fi delapidat fonduri ale regimentului, a fost forțat să demisioneze.
Rebreanu a lucrat o scurtă perioadă ca funcționar la Măgura Ilvei, Vararea, România, apoi a trecut munții și s-a stabilit în București. Câteva luni mai târziu, a fost extrădat în Ungaria și închis la Gyula până când adevăratul vinovat în cazul delapidării a fost identificat.
Toate meciurile de la FIFA Club World Cup pot fi văzute pe VOYO cu comentariu în limba română.
După eliberare, Rebreanu s-a întors la București, unde a lucrat ca jurnalist și a început să scrie nuvele și povestiri. În 1911, a devenit secretar literar la Teatrul Național. În 1912, s-a căsătorit cu actrița Fanny Rădulescu. În același an i-a apărut primul volum de proză scurtă.
Când a izbucnit războiul, Rebreanu a încercat să se înroleze în armata română, dar a fost respins din cauza originii sale maghiare. La București, trăia sub amenințarea autorităților maghiare și germane. În 1918, Rebreanu și Fanny au fugit peste graniță la Iași, în Moldova. Mai târziu, Rebreanu a aflat că fratele său Emil, sublocotenent în armata austro-ungară, a fost spânzurat pentru dezertare, după ce a refuzat să tragă asupra românilor și a încercat să fugă. Povestea lui Emil a inspirat romanul Pădurea spânzuraților.
Odată cu publicarea primului său roman, Ion, Rebreanu a devenit cunoscut drept cel mai important romancier al României. Lucrarea a înlocuit imaginea sentimentală a țăranului cu una realistă, dură. În următoarele două decenii, Rebreanu a continuat să publice romane cu teme sociale, precum și romane psihologice precum Pădurea spânzuraților și Adam și Eva. A scris și trei piese de teatru, însă acestea nu s-au bucurat de un succes deosebit.
În anii 1920 și începutul anilor 1930, Rebreanu a contribuit la fondarea a două reviste literare și a fost ales vicepreședinte, apoi președinte al Societății Scriitorilor Români. În 1928, a fost numit director al Teatrului Național din București.
Ulterior, a devenit șeful Departamentului de Educație, dar în noiembrie 1930 a demisionat pentru a se dedica în totalitate scrisului. Și-a petrecut ultimii ani în vila sa de la Valea Mare, la sud de Carpați. Rebreanu a murit acolo pe 1 septembrie 1944.
Romanul Ion a fost distins cu un premiu al Academiei Române. În 1939, autorul a fost ales membru titular al academiei. Pe baza romanelor sale realiste despre viața rurală din România, Liviu Rebreanu este considerat unul dintre cei mai importanți romancieri pe care i-a avut literatura română.
Pe 4 aprilie 1944, Rebreanu s-a retras în satul Valea Mare, fiind grav bolnav. Scris în „Jurnal” că are un chist la plămânul drept, emfizem și bronșită cronică, iar dată fiind vârsta înaintată, sunt puține perspective de salvare.
Pe 1 septembrie 1944, Liviu Rebreanu a murit la vârsta de 59 de ani. A fost deshumat și reîngropat la Cimitirul Bellu din București.
Opere scrise de Liviu Rebreanu
Nuvele
• Catastrofa (1921)
• Norocul (1921)
• Cuibul visurilor (1927)
• Cântecul lebedei (1927)
• Ițic Ștrul, dezertor (1932)
• Golanii
Romane sociale
• Ion (1920)
• Crăișorul (1929)
• Răscoala (1932)
• Gorila (1938)
Romane psihologice
• Pădurea spânzuraților (1922)
• Adam și Eva (1925)
• Ciuleandra (1927)
• Jar (1934)
Roman polițist
• Amândoi (1940)
Teatru
• Cadrilul (1919)
• Plicul (1923)
• Apostolii (1926)
Opere scrise de Liviu Rebreanu incluse în programa de Bacalaureat
Dintre operele scrise de Liviu Rebreanu, elevii claselor a XII-a au de citit și de rezolvat câteva cerințe care au legătură cu romanul Ion, un roman realist, obiectiv și tradițional.
De la încadrarea în perioadă/curent/orientare tematică, tema romanului, semnificația titlului sau perspectiva narativă până la geneza romanului, structură și compoziție, elevii claselor a XII-a care dau examenul de Bacalaureat trebuie să știe să facă un eseu în care să discute despre particularitățile acestui roman, să poată caracteriza personajele sau să discute despre tema romanului.
Curiozități despre Liviu Rebreanu
Scria toată noaptea și bea 2-3 litri de cafea. Liviu Rebreanu povestea într-un interviu că bea și 2-3 litri de cafea pentru a intra în starea în care să se așeze la birou și să se apuce de scris.
”Ca să pot rezista atâtor nopţi albe, mă întreţin cu cafele şi ţigări. Aceasta nu înseamnă că dacă iau loc la birou scriu neapărat. De multe ori nu izbutesc decât să înşir câteva rânduri şi, recitindu-le în zori, să mă văd nevoit de a le arunca la coş. În medie, într-o noapte scriu cam patru, cinci pagini” mărturisea Rebreanu într-un interviu.
A fost primul deținător de mașină din România care nu era politician sau om de afaceri. Rebreanu era un împătimit al mașinilor și a fost primul om simplu care a avut un automobil.. Prima mașină a lui a fost un Chevrolet din 1926.
Și-a început cariera cu poezii de dragoste. Creațiile lui Rebreanu din adolescență nu au fost publicate niciodată. El scria poezii de dragoste
Era superstițios. Rebreanu nu pleca niciodată la drum marțea, iar dacă vedea pe stradă un preot, știa că îl așteaptă ceva rău. În plus, credea mult în vise și numărul 7 îi aducea ghinion, în vreme ce numărul 13 „îmi e simpatic”, după cum mărturisea.
