Palatul Primăverii din București - istoria clădirii în care au locuit Nicolae și Elena Ceaușescu | FOTO

Aici a fost reședința privată a soților Nicolae și Elena Ceaușescu, dar și a copiilor acestora, Nicu, Zoia și Valentin, vreme de 25 de ani, din 1965 până în 1989. Istoria clădirii este impresionantă, la fel ca și interiorul.

Istoric

Casa Ceaușescu a fost construită între anii 1964-1965 și a fost inițial proiectată ca reședință de protocol pentru Gheorghe Gheorghiu-Dej. După moartea acestuia, în 1965, și preluarea funcției de secretar general al Partidului Comunist Român de către Nicolae Ceaușescu, palatul a trecut printr-o amplă extindere în perioada 1970-1972, devenind reședința oficială a familiei Ceaușescu.

După evenimentele din decembrie 1989, palatul și-a pierdut statutul de reședință privată, fiind transformat într-o vilă de protocol utilizată pentru primirea delegațiilor oficiale, atât din țară, cât și din străinătate. În 2016, clădirea a fost deschisă publicului, devenind muzeu.

De proiectare s-a ocupat arhitectul Aron Grimberg-Solari, iar ansamblul peisagistic și mobilierul reședinței au fost făcute de inginerul peisagist Teodosiu și arhitectul Robert Woll. Ornamentele interioare de lemn ale camerelor sunt făcute din esențe de lemn de diverse culori, de la stejar, paltin, cireș, nuc, până la mahon, păr african, cireș canadian sau trandafir.

În perioada comunistă, Palatul Primăverii era un loc inaccesibil pentru oamenii obișnuiți. Era atât de bine păzit încât trecătorii nici măcar nu aveau voie să se apropie, cu atât mai puțin să intre.

Cartierul Primăverii, unde se află palatul, a fost construit inițial în anii ’30. Era locuit de oameni educați și înstăriți, dar după 1948, când comuniștii au preluat puterea, au dat legea naționalizării, iar statul a confiscat vilele din zonă, forțând foștii proprietari să plece.

Gheorghe Gheorghiu-Dej, liderul comunist al vremii, a hotărât să ofere aceste case membrilor importanți ai Partidului Comunist, astfel încât toți să locuiască în același loc și să fie mai ușor de supravegheat.

Pe măsură ce vilele s-au ocupat, s-a descoperit că membrii de partid erau considerabil mai mulți decât casele existente, așa că s-au construit noi vile pentru a găzdui toți membrii nomenclaturii. Până în 1989, cartierul Primăverii a devenit un adevărat simbol al elitei comuniste, cu peste 50 de vile ocupate de cei mai influenți oameni ai regimului.

În anii ’60, Gheorghe Gheorghiu-Dej a comandat construcția Palatului Primăverii ca reședință personală. Totodată, a construit două vile pentru fiicele sale, în apropierea lacului Herăstrău (astăzi Parcul Regele Mihai I): Lac I și Lac II. Cu toate acestea, Dej nu a apucat să locuiască în Palatul Primăverii, deoarece construcția a fost finalizată la scurt timp după moartea sa, în 1965.

După ce Nicolae Ceaușescu a devenit lider al României, tot în 1965, el a ales palatul ca reședință oficială pentru familia sa. Însă clădirea nu i-a satisfăcut inițial dorințele, așa că a cerut extinderea și renovarea acesteia. Suprafața palatului s-a dublat, fiind adaptată nevoilor familiei, iar fiecare dintre cei trei copii ai soților Ceaușescu a primit un apartament propriu.

Palatul era înconjurat de o grădină impresionantă, de peste 15.000 de metri pătrați, proiectată de peisagiști. De precizat este că o parte din această grădină este a dinastiei care conduce Kuweitul și aparține ambasadei Kuweitului.

Astăzi, în Palatul Primăverii poate intra oricine, nestingherit pentru a vizita muzeul care îți arată în cât lux și opulență trăiau liderii comuniști.

Legendele legate de Casa Ceaușescu

De Casa Ceaușescu sunt legate o mulțime de legende și povești, mai ales în perioada de după Revoluție. Se spunea că înăuntru există robineți de aur și pereții și obiectele din interior sunt încrustate în pietre scumpe.

O altă legendă vorbește despre faptul că un tunel ar lega vila de baza sportivă de pe malul lacului, unde se țineau ședințele de partid. De fapt, legenda spune că ar fi vorba despre mai multe tuneluri, care duc în diferite părți ale Capitalei.

De altfel, sub Palat se află și buncărul anti-atomic, care a fost construit în secret, iar intrarea este mascată de o ușă capitonată care se închide ermetic.

Reședința soților Ceaușescu

Palatul Primăverii, fosta reședința a soților Ceaușescu, este deschis vizitatorilor sub forma unei expoziții permanente care se numește „Casa Ceaușescu”.

Vizitatorii pot intra în„intimitatea” fostului lider comunist și pot să vadă luxul și kitsch-ul, dar și opulența în care a trăit familia Ceaușescu, într-o perioadă în care românii erau oprimați din toate punctele de vedere.

Palatul a fost construit și decorat sub stricta supraveghere a soților Ceaușescu, care au impus arhitecților indicațiile necesare pentru a transforma clădirea într-un spațiu pe măsura ambițiilor lor. Există o piscină interioară care este împodobită cu un mozaic viu colorat.

Dincolo de kitsch, în palat poți vedea tablouri de Octav Băncilă, Camil Ressu sau Dumitru Ghiață, precum și tapiserii lucrate manual. Aceste opere de artă nu aparțineau, însă, familiei Ceaușescu, ci muzeelor de stat care le-au oferit cu speranța că vor „ridica nivelul cultural” al locului.

Deși sfârșitul regimului comunist a fost marcat de violențe și vandalizări ale simbolurilor puterii, Palatul Primăverii a scăpat neatins. Armata l-a păzit, dar clădirea a stârnit curiozitatea publicului și a presei.

După ce a fost golit de cadourile extravagante primite de Ceaușescu, inclusiv de ofrandele africane, palatul a avut diverse utilizări.

În 2014, a fost scos la licitație, dar nu și-a găsit cumpărători. În cele din urmă, a fost transformat în muzeu.

Bilete și program de vizitare

Casa Ceaușescu este deschisă publicului de marți până duminică, între orele 10:00 și 17:00. Ultimul grup poate intra la ora 17:00, așa că este recomandat să ajungi cu puțin timp înainte. Lunea și în zilele de sărbători legale, muzeul rămâne închis.

Vizitarea se face exclusiv în cadrul unui tur ghidat, disponibil în limbile română și engleză. Grupurile pot avea un număr maxim de 25 de persoane, iar pentru grupurile mai mari de 10 persoane, este necesară o programare în prealabil, fie telefonic la numărul +40 21 318 09 89, fie online.

Dacă preferi o experiență mai personalizată, ai opțiunea de a rezerva un tur privat, care costă 260 lei/persoană. Această opțiune trebuie, de asemenea, rezervată în avans la același număr de telefon.

Fotografierea și filmarea sunt strict interzise pe durata turului,

Prețul unui bilet cu film, care include vizionarea unui documentar, costă 90 de lei. Dacă nu vrei să vizionezi filmul, plătești 65 de lei, iar elevii, studenții și pensionarii au reducere și pot lua biletul cu 55 de lei (fără vizionarea documentarului). Copiii de sub 7 ani pot intra gratuit.

Cum arăta viața privată a familiei Ceaușescu în Palatul Primăverii

Cunoscută astăzi sub numele de „Casa Ceaușescu”, reședința a fost timp de aproape 25 de ani, între 1965 și 1989, locuința privată a soților Nicolae și Elena Ceaușescu, alături de copiii lor, Nicu, Zoia și Valentin.

Construită la mijlocul anilor ’60 și denumită în epocă „Palatul Primăverii”, reședința a fost extinsă în perioada 1970–1972. Proiectul arhitectural i-a fost încredințat arhitectului Aron Grimberg-Solari (n. 1928), iar conceptul peisagistic a fost realizat de arhitectul Robert Woll — care a semnat și designul mobilierului — împreună cu inginerul peisagist Teodosiu.

„Casa Ceaușescu” impresionează prin dimensiunile generoase, volumele armonios proporționate și decorul interior somptuos, dar totodată funcțional și confortabil, realizat de arhitecții Robert Woll și Agrippa Popescu. Finisajele din lemn ale încăperilor folosesc o varietate de esențe atent alese, atât autohtone — stejar, paltin, cireș și nuc — cât și exotice, precum mahonul, lemnul de trandafir, părul african sau cireșul canadian.

În cadrul expoziției permanente poate fi admirată o valoroasă colecție de picturi semnate de artiști importanți precum Octav Băncilă, Camil Ressu, Rudolf Cumpăna, Dumitru Ghiață sau George Baron Lowendal, alături de numeroase tapiserii lucrate manual și un număr impresionant de mozaicuri realizate de profesorii Olga Porumbaru și Florin Pârvulescu.

Scopul acestui spațiu este de a oferi vizitatorilor o perspectivă diferită asupra lui Nicolae Ceaușescu — nu doar ca lider politic, ci și ca om, în intimitatea vieții sale cotidiene. Vizita dezvăluie pasiunile sale, activitățile preferate în cadrul reședinței, modul în care se pregătea individual și colecția de artă pe care a adunat-o de-a lungul timpului.

×

Shutterstock

Shutterstock

Shutterstock

Shutterstock

Shutterstock

Shutterstock

Shutterstock

Shutterstock

Shutterstock

Shutterstock

Shutterstock

Shutterstock

Shutterstock

Shutterstock

Shutterstock

Shutterstock

Shutterstock

Shutterstock

Shutterstock

ULTIMELE ȘTIRI

Transparența salarială: 9 din 10 firme din România nu pot explica de ce au salarii diferite pentru posturi similare

Kanye West ar putea primi interdicție în Marea Britanie, deși este cap de afiș la un festival din Londra. Care este motivul

Operațiune uluitoare pentru salvarea pilotului american. Toate avioanele de război trimise acolo, comando pentru recuperare

CELE MAI CITITE

Orașul „frumos și ieftin” din România, recomandat de britanici. „E perfect pentru o vacanță”

Prețul carburanților astăzi, 6 aprilie 2026. Cât costă motorina standard cu o zi înainte de reducerea accizei

Meseria cu salarii ca în străinătate, dar cu deficit mare de angajați: „Ultimul a venit și a stat jumătate de zi”

Reacția autorităților după ancheta RTI de la PRO TV. Ministrul Mediului promite schimbări în legislație

Horoscop 6 – 12 aprilie, cu Cristina Demetrescu. Ce ne rezervă astrele în Săptămâna Luminată

Vremea se schimbă radical în România, din cauza unei mase de aer polar. Lapoviţă şi ninsoare, posibil şi în București

Articol recomandat de sport.ro

Ce este și cum funcționează ECMO, procedura luată în calcul de medici în cazul lui Mircea Lucescu