Mănăstirea Cetățuia din Iași – loc de rugăciune, istorie și încărcătură spirituală. Cum ajungi

Mănăstirea Cetățuia din Iași este emblematică pentru oraș, fiind așezată pe dealul de unde poți vedea întreg orașul.

Cu turnul său impresionant și împrejmuită cu un zid de piatră, această mănăstire molodvenească merită o vizită în cazul în care ajungi prin Iași. Iată tot ce trebuie să știi despre acest loc de rugăciune.

Istoric

Complexul monahal Cetățuia din Iași a fost conceput inițial ca un ansamblu medieval fortificat și a fost ctitorit de domnitorul Gheorghe Duca. De-a lungul istoriei, mănăstirea a servit drept loc de refugiu pentru mai mulți domnitori ai Moldovei, printre care Dimitrie Cantemir, în timpul războiului ruso-turc din 1710-1713, și Mihai Racoviță, în confruntarea cu armata austriacă condusă de căpitanul Ferentz (1717).

În secolul al XVIII-lea, o parte a zidului vestic s-a prăbușit din cauza unei alunecări de teren, iar mănăstirea a fost utilizată în anumite perioade ca depozit al armatei turce (1788) sau ca spital militar al trupelor ruse (1788-1792 și 1806-1812). De-a lungul timpului, războaiele, cutremurele, incendiile și lipsa de întreținere au afectat grav complexul. În 1822, mănăstirea a ars în urma unui incendiu provocat de turci, iar la sfârșitul secolului al XIX-lea se afla în ruină, fiind descrisă de Alecu Russo, Vasile Alecsandri și Nicolae Iorga ca o clădire abandonată, cu ziduri prăbușite, conform destinationiasi.

Citește și

De Sfânta Maria, Nicușor Dan a ales să participe la o slujbă la o mănăstire, în loc de festivităţile oficiale din Constanța

Primele lucrări de restaurare au avut loc între 1910 și 1911, dar în timpul Primului Război Mondial mănăstirea a fost transformată din nou în spital militar. În 1911, aviatorul Aurel Vlaicu a survolat orașul Iași și a executat mai multe zboruri în jurul mănăstirii, în prezența familiei regale a României, aflată în vizită. În 1930, la inițiativa lui Nicolae Iorga, biserica și clădirile mănăstirii au fost restaurate, lucrările de consolidare continuând între 1964 și 1971.

Complexul era înconjurat de ziduri înalte din piatră, bastioane și un drum de strajă, având un turn principal și patru turnuri de colț pentru apărare. Pe turnul clopotniță, construit în 1670, se poate vedea stema Moldovei sculptată în piatră, flancată de două camere circulare care erau dotate cu tunuri. Deasupra se află o mozaică orientală reprezentând-o pe Fecioara Maria cu Pruncul Iisus.

Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, construită între 1668 și 1672 după planurile arhitectului Grigore Cornescul, este o versiune simplificată a Mănăstirii Trei Ierarhi. Are o brâu median împletit, un turn octogonal pe bază pătrată și o stea în vârf, dar fără dantelăria în piatră caracteristică celeilalte ctitorii. Interiorul se remarcă prin picturile realizate în 1673, cele mai bine conservate fiind cele din pridvor, completate de lucrările de restaurare din secolul al XIX-lea.

În partea de est se află Cuhnea Domnească (baia domnească), singura de acest tip păstrată într-un complex monahal. Pe latura sudică se găsește Stăreția cu Sala Gotica „Anastasia Doamna”, decorată cu elemente de arhitectură brâncovenească și folosită inițial ca loc de consiliu domnesc. În pivnițele de sub clădire se află crame unde se organizează degustări de vinuri. Pe latura vestică se află Palatul Domnesc, care găzduiește Muzeul Mănăstirii și care a servit drept refugiu pentru familia domnească și obștea monahală. Ansamblul include și grupul chiliilor călugărești, din care face parte turnul numit „Masa Pelerinilor”, de unde se poate admira panorama orașului Iași.

Tradiția spune că sub Cetățuia există numeroase pivnițe și tuneluri secrete, dintre care unul ar duce direct la Curtea Domnească din apropierea Palatului Culturii, permițând evacuarea rapidă în caz de pericol.

Cum ajungi

Mănăstirea Cetățuia se află pe unul din dealurile Iașului, la câteva minute de centrul orașului. Dealul domină valea râului Nicolina și cartierul Nicolina.

Drumul de acces urcă pe colină și este flancat de un gard verde înalt. Intrarea principală se face pe sub turnul-clopotniță; ansamblul este înconjurat de ziduri groase.

Liniile care ajung în apropierea Mănăstirii Cetățuia: 19, 27, 42, 43, 27B.
Stații utile și timpul de mers pe jos până la mănăstire:

• Blocuri Cetățuia — aproximativ 10 minute.

• C.U.G.I. (Selgros) — aproximativ 10 minute.

• C.U.G. 1 — aproximativ 11 minute.

Gara cea mai apropiată pentru acces cu trenul este Gara Holboca.

Mănăstirea Cetățuia din Iași, în proces de restaurare. Accesul în incintă este restricționat

Mănăstirea Cetățuia din Iași a intrat într-un amplu proces de restaurare, lucrările vizând atât biserica principală, cât și curtea interioară. Din acest motiv, accesul publicului în interiorul incintei și în biserica mănăstirii este momentan restricționat.

Activitățile liturgice se desfășoară în prezent în paraclisul amenajat în exteriorul complexului monahal, unde credincioșii se pot ruga și participa la slujbe.

Totodată, parcarea mănăstirii este temporar inaccesibilă, iar vizitatorilor li se recomandă să evite deplasarea la fața locului cu autocare sau vehicule de mari dimensiuni, întrucât lucrările de reamenajare nu permit efectuarea manevrelor de întoarcere spre oraș.

Lucrările de restaurare fac parte dintr-un demers amplu de conservare a patrimoniului istoric și spiritual al unuia dintre cele mai importante ansambluri monahale din Iași.

Legende

De Mănăstirea Cetățuia sunt legate mai multe legende, însă nu știe nimeni cât de adevărate sunt. Una dintre cele mai cunoscute legende datează de la începutul secolului al XX-lea, când, potrivit relatărilor, un grup de cercetători ruși ar fi descoperit în arhiva Muzeului Ermitaj din Sankt Petersburg mai multe manuscrise atribuite domnitorului și cărturarului Dimitrie Cantemir. În aceste documente se vorbea despre o peșteră ascunsă chiar în curtea Mănăstirii Cetățuia și despre secretele pe care aceasta le-ar ascunde.

Legenda spune că în interiorul acestei peșteri s-ar afla o comoară și 13 lespezi de piatră inscripționate cu simboluri ciudate, considerate a fi reprezentări ale trecutului și viitorului lumii. Povestea merge chiar mai departe și susține că aceste lespezi ar fi atras atenția lui Adolf Hitler, interesat de posibila lor semnificație ezoterică.

O altă legendă legată de Mănăstirea Cetățuia este cea a tunelurilor subterane care ar lega diferite puncte importante ale orașului. Cea mai răspândită teorie vorbește despre un tunel secret care ar porni de la Palatul Culturii, traversând subteran orașul până la mănăstire. Deși oamenii de știință privesc cu scepticism existența unui asemenea pasaj, cercetările arheologice confirmă că sub Iași există numeroase galerii, beciuri și structuri subterane, unele din piatră, altele din cărămidă, construite pe mai multe niveluri.

Chiar dacă aceste povești nu au fost confirmate de dovezi concrete, ele continuă să fie răspândite, lucru care face ca Mănăstirea să fie un loc învăluit într-o aură misterioasă.

Obiective turistice în Iași

Palatul Culturii

O clădire embematică pentru Iași și un obiectiv turistic de neratat dacă ajungi aici. Clădirea în stil neogotic a fost construită între 1906 și 1925 și are 298 de încăperi și o suprafață de aproximativ 36.000 mp. Adăpostește patru muzee: Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Științei și Tehnicii “Ștefan Procopiu”, Muzeul de Artă și Muzeul Etnografic al Moldovei. Turnul cu Ceas oferă vizitatorilor vedere panoramică asupra orașului.

Mănăstirea Trei Ierarhi

A fost construită între 1637 și 1639 de domnitorul Vasile Lupu, iar fațada este acoperită cu decorații sculptate în piatră, inspirate din stiluri georgian, armean și autohton. În interior se află mormintele domnitorilor Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir și Alexandru Ioan Cuza.

Bojdeuca lui Ion Creangă

Aceasta este casa memorială a lui Ion Creangă, inaugurată în 1918. Locuința a aparținut scriitorului între 1872 și 1889 și include două camere și un pridvor. Curtea conține un mic amfiteatru pentru evenimente culturale.

Catedrala Mitropolitană

A fost construită între 1833 și 1839 în stil neoclasic, cu intervenții între 1880-1887 și adăpostește moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva.

Grădina Botanică “Anastasie Fătu”

A fost fondată în 1856 și are o suprafață de aproximativ 100 hectare. Include sere cu plante exotice, rozariu și colecții de cactuși, orhidee și ferigi. Este un loc perfect pentru o vizită în orice sezon.

Palatul Roznovanu (Primăria)

Această clădire în stil neoclasic, construită în a doua jumătate a secolului XVIII, a fost reședința familiei Rosetti-Roznovanu.

Teatrul Național “Vasile Alecsandri”

Teatrul a fost inaugurat în 1896 și impresionează prin stilul clădirii baroc și rococo. Sala de spectacole este decorată cu picturi alegorice și stucaturi.

Articol recomandat de sport.ro

GALERIE FOTO Cele trei stadioane pe care poate juca România la Cupa Mondială din 2026