Descoperirea care rescrie istoria timpurie a omenirii în Europa. FOTO

62527237
AFP

Oamenii de ştiinţă au dezgropat în Spania oase faciale fosilizate cu o vechime cuprinsă între 1,1 milioane de ani şi 1,4 milioane de ani şi care ar putea aparţine unei specii necunoscute până acum în lanţul evoluţiei umane.

Această descoperire  rescrie istoria timpurie a omenirii în Europa, relatează Reuters.

Fosilele, descoperite în peştera Sima del Elefante, în apropierea oraşului Burgos, cuprinde fragmente care acoperă 80% din partea stângă a zonei centrale a feţei unui individ adult, inclusiv părţi din pomeţi şi maxilarul superior. Se numără printre cele mai vechi fosile umane descoperite pe teritoriul Europei.

Cum au botezat cercetătorii fosila

Cercetătorii au botezat fosila ''Pink'', un omagiu adus trupei rock Pink Floyd.

Anatomia facială a lui Pink era mai primitivă decât cea a lui Homo antecessor, specie care a locuit în Europa Occidentală cu circa 850.000 de ani în urmă şi care avea partea centrală a feţei îngustă, asemănătoare omului modern.

Partea centrală a feţei lui "Pink" era mai proeminentă şi masivă decât în cazul Homo antecessor şi prezenta unele similarităţi - dar şi diferenţe - faţă de Homo erectus, despre care se crede că a fost prima specie umană care a migrat din Africa.

Cercetătorii au spus că fosilele nu sunt suficient de complete pentru a concluziona că "Pink" aparţinea unei specii umane străvechi necunoscute până acum, dacă că această posibilitatea este reală. Au atribuit fosilei denumirea ştiinţifică provizorie Homo affinis erectus, în semn de recunoaştere a afinităţilor sale cu anumite trăsături ale lui Homo erectus.

„Aceste descoperiri deschid o nouă cale de cercetare în studiul evoluţiei umane în Europa şi introduc un nou element în locuirea timpurie a Europei'', a declarat arheologul Rosa Huguet, de la Institutul catalan de paleoecologie umană şi evoluţie socială (IPHES-CERCA), din Spania, autoarea principală a studiului publicat miercuri în revista Nature.

„Când vom avea mai multe rămăşiţe fosile, vom putea spune mai multe despre această specie'', a adăugat Rosa Huguet.

Când a apărut specia noastră

Specia noastră, Homo sapiens, a apărut în urmă cu abia 300.000 de ani în Africa, migrând ulterior în toată lumea, inclusiv în Europa. Homo erectus a apărut prima dată în Africa în urmă cu circa 1,9 milioane de ani, prezentând proporţii corporale similare cu cele ale omului modern. Homo antecessor avea, de asemenea, proporţii corporale moderne, precum şi o anatomie facială cu aspect modern.

Zona centrală a feţei lui "Pink" seamănă cu Homo erectus graţie structurii sale nazale plate şi subdezvoltate, spre deosebire de structura osoasă nazală proeminentă a lui Homo antecessor şi Homo sapiens.

„Homo antecessor avea o zonă centrală a feţei modernă, foarte similară cu cea a lui Homo sapiens. În schimb, zona centrală a feţei descoperită la situl Sima del Elefante prezintă o combinaţie de trăsături asemănătoare cu Homo erectus, precum şi altele, care sunt derivate dar nu sunt prezente la Homo erectus'', a declarat peleontologul şi autorul principal al studiului, José Maria Bermúdez de Castro Risueno, codirector al Proiectului Atapuerca dedicat evoluţiei umane.

Sunt cunoscute puţine informaţii despre primii rezidenţi ai Europei. Există fosile atribuite în mod obişnuit lui Homo erectus, cu o vechime de 1,8 milioane de ani, descoperite într-un sit din Caucaz, în Georgia, denumit Dmanisi, aflat la marginea Europei. Există şi unelte din piatră cu o vechime de 1,4 milioane de ani descoperite în vestul Ucrainei, precum şi oase cu urme de tăieturi, sugerând folosirea uneltelor din piatră pentru măcelărirea carcaselor de animale, cu o vechime de 1,95 de milioane de ani, descoperite în România.

Din situl Sima del Elefante, cercetătorii au recuperat cu o ocazie anterioară un fragment de maxilar cu o vechime estimată de 1,2 milioane de ani, aparţinând unei specii neidentificate. Fosilele "Pink", descoperite în 2022, au fost recuperate dintr-un strat mai adânc - astfel mai vechi - din acelaşi sit. Un molar de copil datând aproximativ din aceeaşi perioadă a fost descoperit într-un sit din Granada, Spania, aparţinând unei specii de asemenea necatalogate.

„Sunt foarte puţine situri cu fosile umane corespunzând primilor locuitori ai Europei'', a spus arheologul şi coautor al studiului Xosé Pedro Rodríguez-Álvarez, de la Universitatea Rovira I Virgili, Spania.

Cât de vechi sunt fosilele „Pink”

Fosilele „Pink" sunt mai vechi decât orice rămăşiţe cunoscute de Homo antecessor. Iar, potrivit cercetătorilor, specia lui "Pink" ar putea aparţine unei populaţii care a ajuns în Europa în timpul unei migraţii care a precedat Homo antecessor.

„Nu ştim dacă e posibil să fi coexistat pentru o scurtă perioadă sau dacă nu au trăit niciodată împreună'', a declarat Rosa Huguet.

În apropierea lui "Pink" au fost descoperite unelte simple din quarţ şi cremene, precum şi oase de animale cu urme de tăiere, care indică sacrificarea.

Cercetătorii nu au reuşit să reconstruiască chipul complet al lui „Pink" din cauza fosilelor incomplete. A fost nevoie de o muncă migăloasă pentru a asambla fragmentele şi a scoate la iveală zona centrală a feţei, prin combinarea unor metode tradiţionale de conservare şi restaurare cu imagistică complexă şi analiză 3D. Genul lui "Pink" nu a putut fi stabilit cu certitudine.

„Sunt multe întrebări care aşteaptă răspunsuri, iar această descoperire scrie o pagină nouă în istoria evoluţiei umane'', a declarat Bermúdez de Castro.

Articol recomandat de sport.ro
Moscova exultă după lovitura de proporții primită de Polonia
Moscova exultă după lovitura de proporții primită de Polonia
Citește și...
Eclipsă totală de Lună. Ce semnificație astronomică are acest fenomen

În noaptea de 13 spre 14 martie 2025, Luna intră în umbra Pământului, creând o eclipsă totală de Lună, prima, din noiembrie 2022, potrivit svs.gsfc.nasa.gov.

Cel mai nou telescop spaţial al NASA a decolat pentru a scana cerul și milioane de galaxii. Ce va căuta | VIDEO

Cel mai nou telescop spaţial al NASA s-a îndreptat marţi spre orbită pentru a cartografia întregul cer, aşa cum nu s-a mai întâmplat niciodată - o privire cuprinzătoare asupra a sute de milioane de galaxii, transmite The Associated Press.

 

Oamenii de ştiinţă britanici au dezvoltat un sistem de secvenţiere a ADN-ului pentru a combate superbacteriile

Oamenii de ştiinţă au dezvoltat un sistem rapid de secvenţiere a ADN-ului pentru a stopa apariţia superbacteriilor prin identificarea mai rapidă şi mai precisă a infecţiilor bacteriene, scrie The Guardian.

Recomandări
Prima reacție a lui Lucian Pahonțu la acuzațiile despre Revoluție: Nu am desfășurat niciodată activități de poliție politică

Şeful SPP, Lucian Pahonţu, a reacționat luni la acuzaţiile care i s-au adus, afirmând că nu a desfăşurat niciodată activităţi care ar putea fi încadrate în categoria faptelor de „poliţie politică” şi are speră că acest aspect va fi evidenţiat de CNSAS.

Exclusiv: Cei nouă primari care își pierd mandatul alături de Dominic Fritz. Șase sunt din PSD - Surse

Zece primari își vor pierde mandatul după intrarea în vigoare a legii privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii. Dintre aceștia, șase sunt membri PSD.

Fugarul Sorin Oprescu, filmat de turiști români în Grecia, la terasă. Reacția seacă a fostului primar

Sorin Oprescu, fostul primar general al Capitalei, condamnat definitiv la 9 ani și 8 luni de închisoare pentru corupție, se bucură de libertate în insulele grecești, unde a fugit acum mai bine de 4 ani.