Proporţia este sub nivelul înregistrat în Europa Centrală şi de Est, de aproximativ o treime, şi semnificativ sub media globală, de 48%. În timp ce în România ponderea consumatorilor care se declară confortabili financiar a scăzut în ultimul an, în CEE aceasta a crescut cu 5,4 puncte procentuale, iar la nivel global cu două puncte procentuale.
Totodată, 10,8% dintre români afirmă că familia lor întâmpină dificultăţi în plata facturilor lunare, faţă de aproximativ 7% în 2025.
"Consumatorii resimt direct perioada de ajustare economică prin care trece România. Creşterile de taxe, inflaţia ridicată şi faptul că veniturile nu au ţinut pasul cu preţurile au redus puterea de cumpărare. Scăderea vânzărilor din retail arată că această presiune determină un comportament de consum mai prudent. România este într-o situaţie diferită de cea a regiunii şi a pieţei globale, unde încrederea financiară a consumatorilor a început să se îmbunătăţească", spune Ana Maria Iordache, Leader Consumer Markets, PwC România.
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică citate în studiu, salariul mediu net ajustat cu inflaţia era în iunie 2026 cu 6,3% mai mic decât în aceeaşi lună a anului anterior, iar cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a scăzut cu 5,7% în primele şapte luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2025.
Conform comunicatului companiei, preocuparea pentru sănătate se reflectă în intenţiile de consum ale românilor. Astfel, 60% dintre respondenţi spun că intenţionează să consume mai multe fructe şi legume proaspete în următoarele 12 luni, 40% vor să cumpere mai multe vitamine, suplimente şi minerale, iar 35% plănuiesc să consume mai multe produse lactate.
Totodată, 53% dintre consumatorii români intenţionează să reducă produsele procesate sau cu un conţinut ridicat de zahăr, iar 41% vor să îşi reducă consumul de băuturi alcoolice.
Românii sunt mai preocupaţi decât consumatorii din alte pieţe şi de siguranţa alimentelor. Utilizarea pesticidelor este menţionată de 62% dintre respondenţi, produsele ultraprocesate de 60%, iar trasabilitatea alimentelor de 52%.
Principala îngrijorare rămâne costul serviciilor medicale, menţionat de 69% dintre respondenţii din România, faţă de 64% la nivel regional şi 54% la nivel global.
"Românii nu renunţă la ideea de a avea o viaţă mai sănătoasă, dar îşi ajustează alegerile la bugetul disponibil. Cumpără în continuare alimente proaspete, suplimente şi produse de wellness, însă sunt mai atenţi la preţ şi la utilitatea concretă a produselor. Pentru companii, valoarea nu mai înseamnă doar un preţ mic. Înseamnă şi informaţii clare, transparenţă şi încredere", afirmă Ana Maria Iordache.
Datele studiului au fost colectate în perioada februarie-martie 2026, pe baza a 21.808 de răspunsuri din 27 de ţări. Eşantionul pentru Europa Centrală şi de Est a inclus 2.419 respondenţi din Polonia, România, Ungaria şi Ucraina, dintre care 707 din România.
