Elveţienii au respins duminică prin vot, aşa cum era de aşteptat, o iniţiativă populară care viza consolidarea neutralităţii ţării, o propunere înaintată de dreapta naţionalistă şi etichetată drept pro-rusă de către adversarii săi, conform rezultatelor iniţiale ale sondajelor de la ieşirea din urne, relatează AFP și Agerpres.
Această iniţiativă urmărea să înscrie în Constituţie o politică de neutralitate consolidată, excluzând orice alianţă cu o organizaţie militară şi orice reluare a sancţiunilor economice împotriva unei ţări terţe, cu excepţia celor decise de ONU.
Propunerea a fost respinsă în mod covârşitor, 71% dintre voturi fiind împotrivă, conform unei proiecţii iniţiale a institutului de sondare gsf.bern, publicată la 30 de minute după închiderea ultimelor secţii de votare.
Rezultatul „arată că rămânem angajaţi faţă de această politică de neutralitate, care permite Elveţiei să reia sancţiunile şi să se poziţioneze în lume", a comentat Laurence Fehlmann Rielle, un membru socialist al parlamentului, la televiziunea publică elveţiană RTS.
Înrădăcinată în istoria Elveţiei de secole, neutralitatea ţării este înscrisă în Constituţia Federală încă din 1848, naţiunea alpină abţinându-se astfel de la a lua parte în războaiele dintre state terţe.
„Neutralitatea nu înseamnă că Elveția se uită în altă parte atunci când exsită o încălcare a normelor internaționale”
Cu toate acestea, adoptarea de către Elveţia a sancţiunilor Uniunii Europene împotriva Moscovei în urma invaziei ruse din Ucraina, precum şi primul său mandat ca membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU în 2023 şi 2024 au plasat chestiunea neutralităţii elveţiene în centrul dezbaterilor politice şi mediatice.
Definiţia neutralităţii elveţiene este supusă a două concepţii opuse.
Cei care susţin o neutralitate flexibilă apără capacitatea Confederaţiei de a-şi adapta politica la circumstanţe. Această logică a determinat Elveţia în special să colaboreze cu NATO, fără a fi membră.
Neutralitatea „a fost întotdeauna folosită cu un anumit grad de flexibilitate", a declarat recent ministrul elveţian de externe Ignazio Cassis, la postul de radio public elveţian.
„Neutralitatea nu înseamnă că Elveţia se uită în altă parte atunci când există o încălcare a normelor internaţionale", a mai spus el în timpul campaniei.
În schimb, organizaţia suveranistă Pro Suisse, care a lansat iniţiativa, apără, cu sprijinul Uniunea Democratică de Centrul (UDC), un partid naţionalist de dreapta şi cea mai mare forţă politică a ţării, o interpretare mai strictă a neutralităţii.
