Eclipsă totală de Lună. Ce semnificație astronomică are acest fenomen
În noaptea de 13 spre 14 martie 2025, Luna intră în umbra Pământului, creând o eclipsă totală de Lună, prima, din noiembrie 2022, potrivit svs.gsfc.nasa.gov.
Regiuni din care care eclipsa se va vedea, cel puţin parţial, sunt: Europa, mare parte din Asia, mare parte din Australia, mare parte din Africa, America de Nord, America de Sud, Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic, Arctica, Antarctica.
Din Europa de Vest, va putea fi observată faza parţială a eclipsei de Lună, care precedă totalitatea. Luna va fi acoperită treptat de umbra Pământului timp de peste 75 de minute, Luna devenind total eclipsată cu doar câteva minute înainte ca ea să apună în vest. Momentul observării eclipsei potrivit fusurilor orare din Europa este 6:26 a.m. GMT (14 martie 2025, chiar înainte de răsărit) şi 7:26 CET (14 martie 2025, chiar înainte de răsărit).
Locuri ideale pentru observarea eclipsei
Locaţiile din Europa din care se va vedea această eclipsă într-un mod impresionant sunt Islanda şi Groenlanda. Din Reykjavik, Islanda, vizibilitatea va fi între 06:26 şi 7:31 a.m. GMT, apusul local al Lunii fiind la 7:58 a.m, menţionează www.space.com.
Eclipsa totală de Lună vizibilă în penumbră în România poate fi observată de la 06:30 (Bucureşti) şi se va termina după doar 38 de minute, când apune Luna, înainte fazei maxime potrivit www.astro-urseanu.ro.
Eclipsa va putea fi vizibilă pe partea nocturnă a Pământului. În timpul acestui eveniment ceresc, Luna va aluneca în umbra Pământului timp de 65 de minute (faza de totalitate), luând o nuanţă portocalie-roşiatică, de unde şi denumirea de "Lună sângerie".
Cele mai bune locuri pentru observarea eclipsei vor fi în America de Nord şi de Sud. Faza principală (de totalitate) a celei mai mari eclipse cade peste Oceanul Pacific, ceea ce va aduce o privelişte de neuitat pentru observatorii cerului din America. Observatorii din Asia de Est o vor vedea pe măsură ce Luna răsare. Potrivit Time and Date, doar 13% din populaţia lumii - puţin peste un miliard de oameni - se va afla pe calea eclipsei totale de Lună, care va fi vizibilă doar pe un cer senin.
Durata şi momentele eclipsei
Eclipsa totală de Lună se va desfăşura între 23:57 şi 6 a.m. EDT (03:57 şi 10:00 UTC) cu faza totală între 2:26 şi 03:31 a.m. EDT (06:26 şi 07:31 UTC), potrivit www.space.com. Întreaga eclipsă va dura 366 de minute, dar totalitatea, cea mai spectaculoasă fază, în timpul căreia Luna se va înroşi, va dura aproximativ 65 de minute, iar vizibilitatea acestui fenomen astronomic este mai bună din locurile cu mai puţină lumină artificială, precum parcuri şi zone din afara oraşelor menţionează www.forbes.com/sites.
Este prima eclipsă din acest an. A doua eclipsă de Lună din 2025 se va produce pe 7 septembrie şi va fi tot o eclipsă totală de Lună. Va putea fi observată din Europa, Asia, Oceanul Indian, Australia, Africa.
Mecanismul eclipselor de Lună se explică prin faptul că Pământul, fiind un corp opac luminat de Soare, proiectează în urma sa un con de umbră, precum şi unul de penumbră. Luna, la rândul său, neavând lumină proprie, de fiecare dată când pătrunde în umbra Pământului, nu mai este luminată. După modul cum Luna intersectează, parţial sau total, fie conul de umbră, fie pe cel de penumbră, va avea loc o eclipsă de Lună, parţială sau totală, prin umbră sau prin penumbră. Când Luna dispare aproape de tot, fiind vizibilă doar ca un disc de culoare roşie închisă, avem o "eclipsă totală de Lună".
Importanţa ştiinţifică a eclipselor de Lună
Eclipse de Lună au loc de cel puţin două ori pe an şi se produc întotdeauna la faza de Lună Plină (LP), atunci când Soarele este în opoziţie cu Luna.
Dincolo de spectaculozitatea acestor fenomene, eclipsele de Lună furnizează specialiştilor date privind atmosfera Pământului, gradul de poluare a acesteia, efectele radiaţiei solare asupra atmosferei şi altele, Luna comportându-se ca un ecran pe care putem "citi" particularităţile atmosferei Pământului. Eclipsele de Lună sunt folosite şi pentru măsurarea vitezei de răcire a scoarţei lunare, în intervalul în care aceasta este lipsită de căldura Soarelui, potrivit Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu.
Cea mai veche eclipsă de Lună consemnată a avut loc în anul 3450 î.e.n. În vechile culturi, când avea loc o eclipsă, oamenii spuneau că soarele sau luna au fost înghiţite de balaur sau de dragon. La noi, oamenii spuneau că cele două corpuri cereşti erau mâncate de vârcolaci.
