Viktor Orban s-a lăudat că e prieten cu Trump și cu Putin, iar acum își vede Ungaria aruncată în criză, înainte de alegeri

Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, era încântat săptămâna trecută să afle că Rusia și Statele Unite au ales țara sa ca loc de desfășurare a unui alt summit privind încheierea războiului din Ucraina, scrie CNN.

Poziționând Ungaria - membră a Uniunii Europene și a NATO - ca aliată atât a lui Vladimir Putin, cât și a lui Donald Trump, Orbán spera să arate lumii că „drumul către pace trece prin Budapesta”.

Dar speranțele sale au fost spulberate după ce administrația Trump a abandonat brusc planurile pentru summitul de la Budapesta și a dezvăluit sancțiuni împotriva celor mai mari doi producători de petrol ai Rusiei - primele de când Trump s-a întors la Casa Albă.

Deși sancțiunile vizează epuizarea resurselor de război ale Rusiei, ele ar putea provoca, de asemenea, ravagii asupra economiei Ungariei.

În timp ce aproape toate țările UE și-au diversificat mixul energetic, îndepărtându-se de Rusia de când Moscova a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în 2022, dependența Ungariei s-a adâncit. Împreună cu Slovacia, vecina sa antiliberală din Europa Centrală, Ungaria depinde aproape în totalitate de Rusia pentru importurile sale de petrol.

Criză tot mai profundă pentru Ungaria, din cauza politicilor lui Viktor Orban

Viktor Orbán se confruntă acum cu consecințele sumbre ale propriei politici energetice. Pe lângă sancțiunile petroliere impuse de Washington, UE a confirmat joi că va interzice importurile de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia începând cu 2027. Luna trecută, Orbán i-a spus lui Trump că, fără importurile de energie din Rusia, economia Ungariei ar fi adusă „în genunchi”.

Împotriva a ceea ce denunță drept uniformitatea fadă a Bruxelles-ului, Orbán spune că susține „suveranitatea” - dreptul Ungariei de a-și trasa propriul curs în cadrul UE și de a crea legături cu lideri de linie dură din străinătate. Însă căutarea lui Orbán a suveranității - prin respingerea eforturile UE de a-și diversifica aprovizionarea cu energie - a lăsat țara sa periculos de dependentă de o singură sursă pentru combustibilii fosili.

Dubla lovitură a sancțiunilor petroliere americane și a interdicției GNL vine în timp ce Orbán, cel mai longeviv prim-ministru al Europei, se luptă să limiteze mișcarea de opoziție în creștere a Ungariei, condusă de Peter Magyar, un fost loialist al lui Orbán devenit rival de moarte. Deși Orbán spera că un summit Trump-Putin i-ar putea consolida sprijinul pe plan intern, acum se confruntă cu o criză economică tot mai profundă, care i-ar putea slăbi poziția înainte de alegerile cruciale din primăvară.

Ungaria și-a adâncit dependența de Rusia după ce Putin a invadat Ucraina

După invazia totală a Ucrainei de către Moscova în februarie 2022, țările UE au luat măsuri pentru a reduce importurile de energie rusești pentru a bloca o sursă majoră de venituri ale Kremlinului. Cu toate acestea, Bruxelles-ul a acordat Ungariei, Slovaciei și Republicii Cehe o scutire de la interdicția privind petrolul brut rusesc, oferindu-le timp să-și reducă dependența de Rusia.

În schimb, Ungaria și Slovacia au folosit scutirea pentru a-și adânci dependența. Ungaria și-a crescut dependența de petrolul brut rusesc de la 61% înainte de invazie la 86% în 2024. Până în prezent, în acest an, 92% din importurile de petrol brut ale Ungariei au provenit din Rusia.

Între timp, Slovacia este „aproape 100% dependentă” de aprovizionarea de la Moscova, potrivit unui raport al Centrului pentru Studiul Democrației (CSD) și al Centrului pentru Cercetare în Domeniul Energiei și Aerului Curat (CREA).

Până în luna mai, achizițiile de țiței ale Ungariei și Slovaciei au adus Kremlinului 5,4 miliarde de euro, conform raportului, care precizează că aceasta este „echivalentul costului achiziționării a 1.800 de rachete Iskander-M care au fost folosite pentru a distruge infrastructura ucraineană și a ucide civili ucraineni”.

Importurile de țiței trec prin conducta Drujba, care a fost atacată în mod repetat în această vară de drone ucrainene, într-un efort al Kievului de a-și pedepsi vecinii pentru că au ajutat la finanțarea războiului Moscovei.

Raportul CSD-CREA arată că Ungaria și-ar putea diversifica aprovizionarea cu energie, primind petrol non-rusesc prin conducta Adria din Croația, în loc de Drujba.

Va fi sacrificată Ungaria?

Însă Orbán nu a dat semne că își va schimba tactica. Într-un interviu acordat vineri radioului de stat maghiar, el a declarat că guvernul său „lucrează la ocolirea” sancțiunilor americane, fără a oferi detalii suplimentare.

Intenția Ungariei de a găsi soluții la sancțiunile americane ar putea oferi primul test major al seriozității administrației Trump în aplicarea acestora, a declarat Elina Ribakova, cercetător senior la Institutul Peterson pentru Economie Internațională, un think tank cu sediul în Washington, DC.

În ciuda retoricii dure la adresa Rusiei din partea secretarului Trezoreriei SUA, Scott Bessent, care a spus că decizia de a impune noi sancțiuni Rusiei s-a datorat „refuzului lui Putin de a pune capăt acestui război fără sens” din Ucraina, Trump a fost mai puțin abraziv, spunând că speră că sancțiunile „nu vor dura mult timp”. Președintele SUA a lăsat, de asemenea, deschisă ușa summitului de la Budapesta, spunând că „îl vom face în viitor”.

Succesul sancțiunilor asupra marilor companii petroliere rusești va depinde de modul în care acestea vor fi aplicate, inclusiv împotriva unui aliat al lui Trump, precum Orbán, a declarat Ribakova pentru CNN.

„Ce va fi: o întâlnire amicală Putin-Trump în Ungaria sau sacrificarea Ungariei dacă încearcă să evite sancțiunile?”, a spus ea. „Nu am nicio idee cum vor cădea cărțile aici”.

Articol recomandat de sport.ro

VIDEO Scoasă la cafea, Sorana Cîrstea le-a spus americanilor tot despre România