Liderul european aproape să-l ”detroneze” pe Kim Jong-un. Politica despre migranți și ajutoare sociale

Formaţiunea sa, Partidul popular, a obţinut peste 31% din voturi, după alegerile legislative de sâmbătă.

Ca să devină cancelar, Kurz trebuie să formeze fie un guvern minoritar, fie unul de coaliţie - probabil cu formaţiunea clasată pe locul al treilea, Partidul Libertăţii, eurosceptic.

Sebastian Kurz: "Trebuie să stabilim un nou stil de a face politică în această ţară. Este datoria noastră de a edifica o nouă cultură politică şi de a lucra, împreună, dar şi cu alţii, pentru binele Austriei.”

Şi este misiunea noastră de a aduce o schimbare pozitivă. Încă o dată va mulţumesc pentru eforturile voastre şi le mulţumesc celor care ne-au votat. Accept această responsabilitate cu umilinţă şi aştept cu nerăbdare să lucrez pentru Austria. Mulţumesc."

Înainte de alegeri, Sebastian Kurz a fost cel mai tânăr ministru de extene. Când a fost numit în funcţie, în 2013, avea 27 de ani. Acum, la 31, este pe cale să devină cel mai tânăr şef de guvern din lume, detronându-i, la acest capitol, pe liderul Coreei de Nord, Kim Jong-un, respectiv pe premierul din San Marino.

Citește și

Austria, Germania şi Olanda se opun intrării României în Schengen. Analiști: Suntem barieră pentru migranti

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Supranumit "Wunderwuzzi" - într-o traducere aproximativă "cineva care poate păşi pe apă" - Kurz a fost comparat cu preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi cu premierul Canadei, Justin Trudeau.

La fel ca Macron, a creat o mişcare politică în jurul sau, rebotezând Partidul Poporului, care a fost la putere mai bine de 30 de ani. Acum formaţiunea se numeşte "Noul partid al poporului".

Sebastian Kurz: "200.000 de noi membri şi-au unit forţele cu noi. La început, mulţi au zâmbit şi au spus că nu putem avea succes, nu se poate să câştigăm, n-are cum... Astăzi le-am arătat că s-au înşelat."

Imigraţia a fost tema dominantă în campania electorală, iar Kurz şi-a poziţionat partidul mult spre dreapta spectrului politic ca  urmare a crizei refugiaţilor din 2015.

A pledat pentru închiderea marilor rute de migraţie, pentru tăierea ajutoarelor financiare acordate refugiaţilor şi a cerut că migranţii să primească beneficii sociale abia după ce au trăit în Austria cel puţin 5 ani.

Acest viraj spre dreapta a fost şi o reacţie la succesul fulminant al extremei dreapta, care a fost cât pe ce să câştige preşedinţia Austriei, în decembrie. De altfel, Partidul Libertăţii i-a acuzat pe conservatori că "îi fură politicile", iar candidatul acestei formațiuni l-a numit pe Kurz "impostor".

Acum însă nu este exclus să bată palma, deşi o alianţa cu extrema dreaptă ar putea fi controversată, din perspectiva partenerilor Austriei din Uniunea Europeană.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5