Cercetătorii belgieni experimentează traiul la 15 grade în locuințe. Ce soluții au găsit pentru a folosi puțină energie

Geoffrey Van Moeseke, belgia
AFP

„Suntem o familie de şase, avem o locuinţă de 200 de metri pătraţi, iar în prezent, fixăm termostatul central la maxim 15 grade Celsius”, spune inginerul belgian Geoffrey Van Moeseke, care aplică în propria locuinţă principiile proiectului SlowHeat.

În sufrageria lui Geoffrey Van Moeseke, din locuinţa sa situată în oraşul Louvain-la-Neuve, în centrul Belgiei, termometrul afişează 14,5 grade Celsius. Temperaturile de afară sunt negative. În ciuda frigului de afară, care se resimte când trecem prin dreptul ferestrelor din camera de zi, cercetătorul ne garantează că lui nu i se pare frig, relatează AFP, conform Agerpres.

Pentru al treilea an consecutiv, inginerul belgian aplică în locuinţa proprie principiile proiectului SlowHeat (''încălzire lentă''), în cadrul căruia este atât cercetător cât şi cobai.

Din acest proiect de cercetare, coordonat de Universitatea din Louvain, fac parte patru cercetători şi circa 20 de rezidenţi.

Ideea este simplă: ''Încălzim corpul, nu zidurile''.

Citește și
Momentul în care judecătoarea Ancuţa Popoviciu îl strigă pe Sebastian, ucis la 2 Mai de Vlad Pascu: „A decedat o victimă? Vă rog să nu vorbiți” | AUDIO

Altfel spus, cercetătorii caută soluţii de rezervă care permit încălzirea locală, folosind mai puţină energie decât pentru încălzirea centrală.

Prima măsură recomandată? Adaptarea garderobei personale! ''Sunt îmbrăcat cu un pulover din bumbac clasic, peste care port o vestă veche destul de călduroasă. Pe dedesubt, mai am două straturi: un tricou şi o bluză tehnică de sport pentru exterior, de bună calitate'', explică el.

În picioare, şosete şi ''nişte papuci vechi îmblăniţi care sunt extrem de călduroşi''.

Al doilea sfat: prioritizarea radiatoarelor electrice. Geoffrey Van Moeseke are două pe care le pune în funcţiune una până la două ore pe zi: unul în salon, celălalt în camera fiului cel mare, cea mai friguroasă cameră din locuinţă, unde temperatura medie depăşeşte rareori 12 grade Celsius. Un astfel de panou radiant plasat pe birou emite o căldură puternică în mod rapid.

Pe site-ul proiectului, cercetătorii recomandă totodată pelerina termică electrică, a cărei achiziţie este ''rentabilizată într-o lună'', subliniază el. Când stau la calculator, unii dintre participanţi utilizează mouse pad-uri termice.

Lansat în septembrie 2020, proiectul SlowHeat avea drept obiectiv anticiparea unei crize energetice.

''Ne-am pus întrebarea ce s-ar întâmpla dacă dintr-o dată, n-am mai avea gaz'', a explicat Denis de Grave, asistent de cercetare la Universitatea din Louvain.

''Iniţial, au spus că suntem nebuni'', mărturiseşte Grégoire Wallenborn, cercetător şi profesor la Universitatea liberă din Bruxelles, înfofolit cu o vestă grosă, căciulă şi mănuşi. În apartamentul său din Bruxelles, temperatura medie oscilează între 12 şi 14 grade Celsius.

Doi ani mai târziu, inflaţia şi războiul din Ucraina au dus la creşterea preţului la energie în Europa, iar proiectul SlowHeat beneficiază de un interes reînnoit.

Deşi facturile la gaz şi electricitate cresc în continuare, Geoffrey Van Moeseke plăteşte în medie doar 70 de euro pe lună pentru încălzire.

Pentru a-şi putea testa metodele, cercetătorii din cadrul SlowHeat au trebuit mai întâi să-şi convingă familiile.

''Am implementat proiectul treptat'', spune Geoffrey Van Moeseke. ''A fost mai dificil în prima iarnă decât în cea de-a doua, ceea ce demonstrează că există o formă de obişnuinţă şi de adaptare care se instalează de-a lungul timpului''.

Pentru fiul cel mic, Célestin, de 11 ani, îmbrăcat cu un pulover din lână şi cu pantaloni scurţi care îi lasă gambele la vedere, temperatura nu este o problemă: ''Prima iarnă a fost mai dificilă, eram obişnuiţi cu temperaturi mai ridicate, dar acum m-am obişnuit. Mi se pare cald aici'', a spus el zâmbind.

Au existat însă şi temeri. Teama de frig, teama că vecinii şi prietenii nu vor mai dori să vină în vizite, teama de conflicte în familie... ''La început, a trebuit să elimin fricile'', a recunoscut cercetătorul.

Unele obiceiuri sunt mai complicat de adoptat ca altele, cum ar fi dispozitivul de pedalat instalat sub birou, care permite mişcarea chiar şi atunci când stai la calculator.

Demersul suscită uneori reacţii puternice. ''Unii percep proiectul ca pe o întoarcere la sărăcie'', a spus cu regret Geoffrey Van Moeseke.

Cercetătorii recunosc că proiectul lor nu este o soluţie-miracol care se aplică tuturor, dar promovează necesitatea de a ne reconsidera obiceiurile, relaţia cu consumul şi cu energia.

''Obiectivul nu este în niciun caz de a le spune oamenilor: o să vă fie frig. Ideea este de a păstra un nivel de confort identic, dar cu câteva grade mai puţin'', a explicat Amélie Anciaux, sociolog în cadrul Universităţii din Louvain şi membră a proiectului SlowHeat.

Articol recomandat de sport.ro
Sportivul care și-a ucis iubita, prima apariție după ce a fost eliberat! Cum arată Oscar Pistorius după 9 ani de închisoare
Sportivul care și-a ucis iubita, prima apariție după ce a fost eliberat! Cum arată Oscar Pistorius după 9 ani de închisoare
Citește și...
România, evitată de transportul de arme americane către Ucraina. Traseul-surpriză ales în detaliu de SUA prin Europa
România, evitată de transportul de arme americane către Ucraina. Traseul-surpriză ales în detaliu de SUA prin Europa

Pentagonul pregătește mult timp livrările de muniție către Ucraina, iar armele americane au un traseu bine stabilit prin Europa pentru a ajunge în posesia trupelor ucrainene.

Accidentul despre care scrie toată presa din Israel. Cine se afla în mașină. VIDEO
Accidentul despre care scrie toată presa din Israel. Cine se afla în mașină. VIDEO

Ministrul israelian al Securităţii Naţionale Itamar Ben Gvir a fost rănit uşor într-un accident rutier şi a fost transportat la spital, vineri, anunţă poliţia, care precizează că anchetează cu privire la circumstanţele accidentului, relatează AFP.

 

Mark Rutte, adversarul lui Iohannis în cursa pentru șefia NATO, a bătut la ușa lui Erdogan. 
Batavul caută sprijinul Turciei
Mark Rutte, adversarul lui Iohannis în cursa pentru șefia NATO, a bătut la ușa lui Erdogan. Batavul caută sprijinul Turciei

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a declarat că speră că următorul secretar general al NATO va acorda prioritate preocupărilor legate de terorism ale Turciei în timpul întâlnirii de vineri cu Mark Rutte, favorit pentru a prelua postul.

Recomandări
Gabriel Liiceanu: Politicienii au furat sume “înspăimântătoare” - cât 400 de spitale, 600 de școli și 1.700 km de autostradă
Gabriel Liiceanu: Politicienii au furat sume “înspăimântătoare” - cât 400 de spitale, 600 de școli și 1.700 km de autostradă

Clasa politică din România, „care ne-a adus pe primul loc în clasamentele de corupție ale Europei”, a furat în ultimii 34 de ani sume “înspăimântătoare”, cu care am fi putut construi 400 de spitale de top, 600 de școli și 1700 km de autostradă.

România, evitată de transportul de arme americane către Ucraina. Traseul-surpriză ales în detaliu de SUA prin Europa
România, evitată de transportul de arme americane către Ucraina. Traseul-surpriză ales în detaliu de SUA prin Europa

Pentagonul pregătește mult timp livrările de muniție către Ucraina, iar armele americane au un traseu bine stabilit prin Europa pentru a ajunge în posesia trupelor ucrainene.

Mark Rutte, adversarul lui Iohannis în cursa pentru șefia NATO, a bătut la ușa lui Erdogan. 
Batavul caută sprijinul Turciei
Mark Rutte, adversarul lui Iohannis în cursa pentru șefia NATO, a bătut la ușa lui Erdogan. Batavul caută sprijinul Turciei

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a declarat că speră că următorul secretar general al NATO va acorda prioritate preocupărilor legate de terorism ale Turciei în timpul întâlnirii de vineri cu Mark Rutte, favorit pentru a prelua postul.