Dezbaterile publice au generat proteste din partea mai multor categorii de angajați din sistemul bugetar, nemulțumirile exprimate de o parte semnificativă a acestora nu vizează în mod direct nivelul salariilor de bază, ci mai ales diminuarea sau plafonarea sporurilor și a indemnizațiilor, apărut după 2 ani în care veniturile bugetarilor au fost înghețate în contextul măsurilor de consolidare fiscală adoptate pentru reducerea deficitului bugetar.
În context, datele prezentate în proiect și în analiza evoluției salariale arată că veniturile din sectorul public au crescut mai rapid decât cele din mediul privat în ultimii ani, diferența dintre salariul mediu brut din cele două tipuri de angajatori (bugetar și privat) depășind în anul 2024 3.200 de lei, potrivit datelor oficiale prezentate de Guvern. În 2024, salariul mediu brut din sectorul public a ajuns la aproximativ 9.731 de lei, în timp ce în sectorul privat s-a situat la circa 6.529 de lei.
Proiectul privind legea salarizării bugetarilor a fost lansat în consultare publică de Ministerul Muncii. Acesta ar urma să intre în vigoare din 1 ianuarie 2027 și prevede reducerea sporurilor, eliminarea indemnizației de hrană și introducerea unui sistem unitar de salarizare în sectorul public.
Un sistem bugetar scump la cât își permite economia
România se află într-o zonă considerată de risc fiscal, deoarece țara are printre cele mai mici venituri fiscale ca procent din PIB, dar printre cele mai mari cheltuieli salariale raportate la veniturile colectate de stat. Astfel, problemele României nu ține doar de nivelul cheltuielilor salariale, ci și de capacitatea redusă a statului de a colecta taxe și impozite.
Cu venituri fiscale estimate la aproximativ 29% și cheltuieli de personal care consumă aproape 39% din resursele colectate, România se poziționează semnificativ deasupra mediei UE și în partea stângă a graficului, asociată vulnerabilității fiscale. Spre deosebire de state precum Germania, Olanda sau țările nordice, care dispun de venituri fiscale mai consistente și o presiune relativ mai redusă a salariilor publice asupra bugetului, România pare să opereze cu un spațiu fiscal limitat, ceea ce poate îngreuna finanțarea investițiilor și gestionarea deficitului bugetar.
Spre exemplu, Bulgaria, proaspăt admisă în zona euro, apare într-o poziție fiscală mai echilibrată decât România. Deși are venituri fiscale mai ridicate, de peste 30% din PIB, statul bulgar alocă o pondere mai redusă din aceste resurse pentru cheltuielile de personal decât Bucureștiul.
Dincolo de nivelul efectiv al salariilor, ce reiese din statisticile oficiale este clar: Pentru cât încasează statul din economie, bugetul de salarii al bugetarilor este mare. În 2024, de exemplu, din fiecare 100 de lei încasați de stat prin taxe și impozite (fără a lua în calcul fondurile europene, de exemplu) 39 de lei s-au dus pe salariile angajaților statului.
Principalele prevederi ale noii legi a salarizării bugetarilor
Noua lege a salarizării prezintă 12 grade salariale care au la bază valoarea de referință pentru 2027 care este 4.100 de lei. Ulterior, valoarea de referință va fi propusă de Ministerul Muncii și de Finanțe în cadrul mandatului instituțional comun în primul semestru al fiecărui an, în functie de creșterea economică și prin respectarea pragului maxim pentru anvelopa bugetară de 8% din PIB.
În una dintre variantele recente ale proiectului de lege a salarizării în sectorul bugetar prezentată de Știrile PRO TV, valoarea de referință era 4.325 de lei.
În acest moment, salariul minim brut este de 4.050 de lei. Conform legislației în vigoare, de la 1 iulie 2026 salariul minim brut va crește la 4.325 de lei.
Suma sporurilor, indemnizațiilor, primelor și premiilor nu poate depăși 20% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, după caz, pe ordonator principal de credite, pe surse de finanțare, cu excepția celor prevăzute a fi exceptate de la calculul acestui plafon.
Sporurile angajaților din instituțiile de stat ar urma să fie de cel mult 40% din salariul de bază, dublu față de cât se vorbea inițial.
Diferențe de peste 3.200 de lei între public și privat
Graficul evidențiază evoluția salariului mediu brut lunar în România, în perioada 2017–2024, și arată că diferența dintre veniturile din sectorul public și cele din sectorul privat s-a adâncit constant. Deși salariile au crescut în ambele sectoare, ritmul majorărilor a fost semnificativ mai mare în sectorul public.
În 2024, salariul mediu brut din sectorul public a ajuns la aproximativ 9.731 de lei, în timp ce în sectorul privat s-a situat la circa 6.529 de lei. Astfel, diferența dintre cele două sectoare depășește 3.200 de lei brut pe lună.
Graficul arată și evoluția salariilor din administrația publică, unde creșterile au fost și mai accentuate. Dacă în 2017 salariul mediu brut era de puțin peste 5.000 de lei, în 2024 acesta a ajuns la aproximativ 11.666 de lei.
Datele sugerează că administrația publică a beneficiat de cele mai consistente majorări salariale din ultimii ani, în timp ce decalajul dintre veniturile de la stat și cele din mediul privat a continuat să crească.
Proteste și nemulțumiri față de noua lege
Încă de când a fost anunțată luni, mai multe sindicate au criticat noua lege.
CSM susține că măsurile incluse în proiect ar duce la diminuarea semnificativă a veniturilor magistraților și ar crea dezechilibre majore în sistemul judiciar. Instituția afirmă că proiectul de lege se bazează pe „aprecierea executivului” asupra unor hotărâri judecătorești definitive privind drepturile salariale ale magistraților, ceea ce ar reprezenta o încălcare a independenței justiției și a caracterului obligatoriu al deciziilor definitive.
Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului solicită ferm ca noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice să prevadă un coeficient minim de 3,15 pentru funcțiile de execuție din aparatul de lucru al Guvernului.
Sindicatul grefierilor Dicasterial a condamnat "fără rezerve" noul proiect al legii salarizării şi anunţă că miercuri va stabili formele de protest care vor fi declanşate împotriva acestei legi, pe care o consideră "profund nedreaptă". Noua grilă de salarizare pregătită pentru sectorul public vine însă cu promisiuni consistente pentru angajații aflați la început de carieră. De exemplu, salariul de bază al unui grefier debutant cu studii superioare ar urma să crească de la 4.148 de lei la 8.405 lei. Asta înseamnă mai mult decât o dublare a venitului de început.
Sindicatul Funcţionarilor Publici Parlamentari din Senatul României, Sindicatul Personalului Contractual şi Sindicatul Şoferilor din Senatul României și-a exprimat dezacordul faţă de forma actuală a proiectului Legii-cadru privind salarizarea personalului.
Angajaţi ai Autorităţii Vamale Române (AVR) şi ai structurilor vamale subordonate declanşează, începând de joi, acţiuni de protest la nivel naţional, a anunţat Sindicatul Naţional Meridian, organizaţie reprezentativă la nivelul AVR. Potrivit sindicaliştilor, forma de protest constă în aplicarea strictă şi riguroasă a tuturor procedurilor de control vamal, inclusiv efectuarea de controale amănunţite asupra documentelor şi mărfurilor prezentate atât la frontieră, dar şi la interior.
Proteste spontane au izbucnit joi și în mai multe structuri ale ANAF din țară, după apariția proiectului care prevede o nouă lege a salarizării. Executivul a transmis că veniturile nu vor fi reduse, însă persoanele care au deja salarii peste nivelul stabilit în noua grilă vor avea veniturile înghețate în următorii ani.
Cum au fost împărțite cele 168 de miliarde de lei cheltuite de stat pentru salarii în 2025
Ilie Bolojan a atras atenția că România are aproximativ 1,28 milioane de posturi în sectorul public la finalul lui 2025 și că politicile salariale au evoluat separat de productivitatea muncii. Potrivit lui, România se află într-o situație problematică: are printre cele mai mici venituri fiscale din Uniunea Europeană, dar printre cele mai mari cheltuieli salariale raportate la aceste venituri, de circa 40%. Știrile ProTV au prezentat în urmă cu câteva luni faptul că țara noastră nu-și permite un aparat bugetar atât de scump.
Premierul interimar a prezentat cum sunt împărțite cele 168 de miliarde de lei cheltuite de stat pentru salarii în 2025. Cele mai mari sume merg către sănătate și educație, 27%, respectiv 26%. Trebuie precizat însă că anumite sectoare, precum armata, ordinea publică și justiția, consumă proporțional mai mulți bani decât ponderea lor în numărul total de angajați.
Mai exact, apărarea și ordinea publică au consumat 23% din bugetul salariilor, iar sistemul judiciar 3%. Asta indică salarii medii mai ridicate în aceste domenii și sugerează că presiunea pe buget este influențată nu doar de numărul angajaților, ci și de nivelul salarial diferit între sectoare.
