Potrivit unui comunicat transmis marți, CSM susține că măsurile incluse în proiect ar duce la diminuarea semnificativă a veniturilor magistraților și ar crea dezechilibre majore în sistemul judiciar.
„Prevederile proiectului de lege, prin conţinutul lor concret şi efectele pe care le vor produce în privinţa drepturilor salariale şi de natură salarială ale magistraţilor, subminează poziţia constituţională a puterii judecătoreşti ca putere în statul român, iar nu doar independenţa acesteia din punct de vedere financiar”, se arată în comunicatul CSM.
Instituția afirmă că proiectul de lege se bazează pe „aprecierea executivului” asupra unor hotărâri judecătorești definitive privind drepturile salariale ale magistraților, ceea ce ar reprezenta o încălcare a independenței justiției și a caracterului obligatoriu al deciziilor definitive.
„Este în afara echilibrului constituţional între puterile statului ca un proiect de lege să se fundamenteze pe aprecierea executivului cu privire la legalitatea şi temeinicia unor hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate cu privire la drepturile salariale ale magistraţilor. O astfel de conduită încalcă independenţa justiţiei şi forţa obligatorie a hotărârilor judecătoreşti definitive, plasându-se în afara unei atitudini democratice şi responsabile a factorilor politici, care trebuie să caracterizeze statul de drept”, a precizat Consiliul Superior al Magistraturii.
Noua „diferență salarială tranzitorie”, criticată de magistrați
În comunicat, Consiliul atrage atenția asupra introducerii noțiunii de „diferență salarială tranzitorie”, descrisă drept un drept salarial suplimentar, dar care, potrivit CSM, este ambiguă și lipsită de previzibilitate.
Reprezentanții sistemului judiciar susțin că proiectul nu precizează clar natura acestui venit și nici dacă acesta va fi inclus în calculul pensiei de serviciu, ceea ce ar putea duce „în mod mascat” la diminuarea viitoarelor pensii ale magistraților.
De asemenea, CSM consideră că mecanismul salarial propus pentru perioada tranzitorie de cinci ani prezintă inclusiv „vicii de constituționalitate”.
„Se urmărește o scădere drastică a veniturilor magistraţilor, introducându-se o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv « diferenţa salarială tranzitorie » ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar, cu privire la care nu se precizează nici ce natură are, şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării, generând astfel în mod mascat inclusiv o nouă diminuare a pensiei de serviciu. Mai mult decât atât, astfel cum rezultă din cuprinsul art. 7 din proiectul de lege, acest mecanism salarial compensatoriu aplicat pentru o perioadă tranzitorie de 5 ani este afectat de vicii de constituţionalitate”, se arată în comunicat.
Consiliul avertizează că aplicarea noilor reguli ar putea genera situații „absurde”, în care promovarea la o instanță sau un parchet superior ori trecerea într-o nouă tranșă de vechime să conducă, paradoxal, la scăderea veniturilor.
„Cu titlu de exemplu, în cazul promovării la o instanță sau un parchet de nivel superior, consecința absurdă va fi scăderea drastică a drepturilor salariale. Aceeași va fi consecința și în cazul în care personalul va trece într-o treaptă superioară de vechime. Este evident că nu poate fi acceptată afectarea drepturilor deja câştigate de magistraţi ca urmare a atingerii pragurilor de vechime în profesie sau a promovării concursurilor în grad profesional în acord cu legislaţia în vigoare la momentul dobândirii acestora”, se mai arată în comunicat.
Instituția susține că drepturile deja câștigate de magistrați prin promovări și vechime nu pot fi afectate prin noile prevederi legislative.
„Într-o manieră similară, venitul unui magistrat care va intra în profesie după adoptarea legii se va situa la un nivel absolut de neacceptat, cu mult redus în raport de cel al colegilor care și-au început cariera cu doar un an înainte”, a mai transmis sursa citată.
Avertisment privind un exod din sistemul judiciar
Consiliul Superior al Magistraturii avertizează că adoptarea proiectului în forma actuală ar putea produce „o destabilizare fără precedent” a resursei umane din sistemul judiciar.
„Adoptarea proiectului de lege în forma prezentată va conduce la o destabilizare fără precedent a resursei umane din sistemul judiciar, atât prin aceea că generează premisele unor plecări masive din cadrul corpului magistraţilor, pe fondul modificărilor succesive ale statutului profesional din ultimii ani şi al volumului de activitate foarte mare generat de deficitul de judecători şi procurori nemaiîntâlnit până la acest moment, cât şi în ceea ce priveşte atractivitatea profesiilor de judecător şi procuror pentru noile generaţii de profesionişti ai dreptului”, a transmis CSM.
În finalul comunicatului, Consiliul transmite că prevederile proiectului „nu pot fi adoptate în forma propusă” fără a afecta grav justiția ca putere în stat și serviciu public.
„Consiliul Superior al Magistraturii transmite cu fermitate celorlalte puteri în stat că astfel de prevederi nu pot fi adoptate în forma propusă, fără a afecta iremediabil justiţia ca putere în statul român şi ca serviciu public pentru cetăţeni, destabilizând-o din nou şi subminându-i poziţia constituţională. Consiliul Superior al Magistraturii, în acord cu poziţia întregului corp profesional al magistraţilor, va utiliza toate instrumentele legale derivate din poziţia constituţională de garant al independenţei justiţiei pentru a salvargda autoritatea puterii judecătoreşti, coordonându-se în permanenţă cu sistemul judiciar pentru măsuri viitoare”, a mai transmis sursa citată.
