Oficialul spune că reforma urmărește „echitate în sistem”, nu majorări generale pentru bugetari.
El a explicat cum ar putea fi afectate mai multe categorii de angajați din sistemul public. Potrivit acestuia, reforma nu urmărește o creștere generalizată a salariilor bugetarilor, ci „o aducere echitate în sistem și ajustare”.
Oficialul a arătat că peste jumătate dintre posturile analizate ar urma să beneficieze de majorări salariale mai consistente.
„Observăm aici faptul că cele 56% din posturile care totuși vor avea creșteri de salarii 21% sunt peste 10%. Apoi, 14% sunt între 5 și 10%, iar 21% între 0 și 5%”, a declarat ministrul.
Profesorii universitari, diferențe salariale mai mici
Printre exemplele prezentate de ministru s-au numărat profesorii universitari. Potrivit lui Dragoș Pîslaru, noua grilă ar urma să reducă diferențele foarte mari dintre salariile aflate acum în plată pentru aceeași funcție.
„Profesorul universitar, acesta este plaja salarială, discutăm aici de salariul de bază, între 10.592 și 15.550. Mediana e la 14040. Va crește salariul de bază (...) la 16400 și vom avea practic salariul lunar brut cu o creștere care nu este neapărat foarte mare, este 3%”, a spus acesta.
Ministrul a insistat însă că miza principală nu este majorarea salariului final, ci uniformizarea sistemului.
„Nu mai am această lăbărțare de plată între diversele tipuri de profesor universitar, ci practic rămânem cu o diferență între profesor universitar mult mai mică. Deci nu pot să am diferență între 16.000 și 29.000 pentru un profesor universitar, că e tot profesor universitar până la urmă”, a afirmat Dragoș Pîslaru.
Creșteri importante pentru cercetătorii științifici
Unul dintre domeniile pe care ministrul spune că noua lege încearcă să îl repare este cercetarea. Potrivit lui Dragoș Pîslaru, cercetătorii științifici au fost dezavantajați de actuala lege a salarizării.
„Cercetătorii științifice au fost săriți de legea 153 din 2017 și practic remediem acest lucru”, a declarat ministrul.
Acesta a spus că noile grile ar urma să aducă majorări consistente pentru această categorie.
„Cercetătorii științifici în acest moment au creștere, după cum vedeți, la salariu de bază de 45% și salariu brut de 31%. Eu nu cred că țara asta poate să progreseze fără să poți într-adevăr încuraja zona de cercetare”, a afirmat oficialul.
Potrivit ministrului, cercetătorii ar fi trebuit încă din trecut să fie tratați similar cu profesorii universitari în sistemul de salarizare.
Modificări și pentru profesori și personal administrativ
Ministrul a prezentat și exemple din zona educației preuniversitare. Pentru profesorii cu studii superioare ar urma să existe o creștere a salariului de bază de 17%, însă Dragoș Pîslaru a subliniat din nou că reforma nu trebuie privită ca o simplă majorare salarială.
„Nivelul nu este neapărat semnificativ. De aceea, încă o dată, acest proiect de reformă nu este un proiect de creștere a salariilor bugetarilor, este un proiect de aducere echitate în sistem și ajustare”, a declarat ministrul.
Și pentru personalul administrativ din învățământ sunt prevăzute modificări.
„Secretar instituție de învățământ 18% în salariu de bază, 6% în salariu brut”, a explicat acesta.
Pîslaru: Judecătorii ”și-au crescut salariile mult peste grilă”
Dragoș Pîslaru a vorbit și despre situațiile în care salariile nu ar urma să crească, ci să fie practic înghețate până când noile grile vor ajunge din urmă veniturile aflate deja în plată.
Ministrul a dat ca exemplu judecătorii, despre care spune că au ajuns la salarii mult peste grila stabilită inițial.
„Judecătorii, cu tot respectul pentru domniile lor, pe baza unor asimilări și interpretări și hotărâri de instanță, și-au crescut salariile mult peste grilă”, a afirmat acesta.
Potrivit ministrului, actualele diferențe au apărut inclusiv în urma unor decizii ale instanțelor și ale ordonatorilor de credite.
„Nu a existat o legislație care să ducă salariile judecătorilor la nivelul de astăzi în plată, au existat hotărâri judecătorești și decizii pe care le-au avut ordonatorii de credit, care au dus lucrurile la nivelul respectiv”, a spus Dragoș Pîslaru.
Oficialul a susținut că evaluarea funcțiilor realizată cu sprijinul Banca Mondială arată că există „o discrepanță” între nivelul actual al salariilor și cel care ar trebui să existe în grila unitară.
„Salariul în plată, având în vedere toate sporurile, primele, lucrurile care s-au dat în instanță, are o scădere semnificativă, de 16% vorbesc în mediană, de la 22.907 la 19.268”, a declarat ministrul.
El a precizat însă că salariile aflate deja în plată nu vor fi tăiate direct, invocând principiul „dreptului câștigat”.
„Nu vom putea să diminuăm valoarea în plată, pentru că este, repet, teoria dreptului câștigat și se ajunge în instanță instantaneu, dacă am tăia efectiv sumele respective”, a explicat acesta.
În schimb, potrivit ministrului, diferențele ar urma să fie compensate în timp, prin înghețarea temporară a unor venituri până când grila generală va recupera decalajele existente.
