Explicația simplă, într-un singur grafic, a faptului că România nu își permite acum un aparat bugetar atât de scump

Un grafic cât o mie de declarații din partea politicienilor. Datele Consiliului Fiscal arată relația falimentară a bugetului cu salariile angajaților la stat.

România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea sumelor alocate pentru aceste plăți din totalul veniturilor. Raportarea este clară, la venituri, nu la valoarea economiei, deci se referă la ce bani are, de fapt, statul la dispoziție. Reechilibrarea relației presupune fie majorarea veniturilor statului, fie reducerea anveloplei bugetare, fie ambele.

Statisticile Eurostat arată că în cazul României, ponderea cheltuielilor cu salariile din totalul veniturilor la stat a fost de 29,7% în 2023 și a urcat la 32,4% în 2024 , asta în timp ce media UE s-a plasta la 22,0%, respectiv 22,2.

La polul opus s-a aflat Germania, motorul economic al UE.

Citește și

Banii contează, dar nu sunt totul. Patronii, obligați să ofere și pachete extrasalariale pentru a-și păstra angajații buni

În termeni mai simpli, din fiecare 100 de lei încasați din taxe și impozite de statul român, aproape 30 în 2023 și 32 în 2024 au mers către plata salariile angajaților din mediul public. Cheltuielile actuale sunt imposibil de susținut cu veniturile actuale.

Câți angajați la stat are România

În 2024, România a înregistrat 5.746.452 de salariați. În plus, numărul contractelor individuale de muncă a fost, la finalul anului trecut, de 6.710.815, cu peste 700.000 mai mare decât acum 10 ani, arată statisticile Ministerului Muncii

Numărul bugetarilor din România ajungea în martie 1.306.241 de bugetari. Dintre aceștia, 836.726 erau încadrați la „administrație publică centrală”, iar alți 469.515 erau încadrați la „administrație publică locală”. Diferența de angajați se regăsește la diverse instituții finanțate integral sau parțial de autorități locale sau din venituri proprii.

Din total, 308.799 sunt angajați direct la Ministerul Educației, iar alte 75.000 de posturi se regăsesc în învățământul preuniversitar și universitar. La aceștia se adaugă 125.454 de angajați de la Ministerul Afacerilor interne și 76.120 de angajați din cadrul MApN.

România are de departe cel mai mic procent de angajați la stat din totalul forței de muncă, respectiv 13,6% - aproape jumătate din media europeană de 23%.

Analizele și sondajele, inclusiv cele interne, arată însă că problema majoră în sistem nu este numărul lor, ci proasta calitate a pregătirii lor, adesea ascunsă de faptul că se verifică doar ei și se apără reciproc.

Controversele din jurul reformei administrației publice

Premierul Ilie Bolojan insistă să taie 10% din posturile ocupate în primării şi în Consilii Judeţene, în timp ce PSD şi UDMR se opun. În schimb, cele două partide au propus o reducere de 10% a cheltuielilor, soluţie care evită disponibilizarea angajaţilor.

Iniţial, Ministerul Dezvoltării, condus de Cseke Attila, a propus o reducere cu 25% a grilei din administraţia locală, însă reforma viza doar posturile vacante.

„Era un fake în realitate, adică efectele de reducere erau aproape nule”, a reacţionat premierul Ilie Bolojan.

Practic, statul nu ar fi făcut nicio economie, din moment ce posturile oricum nu erau ocupate, ci figurau doar pe hârtie. În replică, Ilie Bolojan a cerut ca numărul posturilor ocupate să fie redus cu 10%, astfel încât statul să reducă cheltuielile cu administraţia publică locală. Asta înseamnă 13.000 de angajaţi concediaţi din primării şi consilii judeţene.

PSD, partidul care numără cei mai mulţi primari şi cei mai mulţi preşedinţi de Consilii Judeţene din România, s-a opus, dar a propus ca variantă alternativă reducerea cheltuielilor din primării şi CJ cu 10%, ceea ce ar fi evitat disponibilizările. În schimb, Ilie Bolojan a respins varianta PSD, pe motiv că primăriile care îşi gestionează corect bugetul ar fi afectate pe nedrept.

Cheltuieli prea mari și venituri prea mici

Fără reducerea evaziunii fiscale și fără o restructurare a costurilor care țin de funcționarea instituțiilor statului și prestarea de servicii publice veniturile României nu vor permite dezvoltarea economică, ci doar creșterea, valorică, a economiei.

Cu venituri fiscale din PIB (cât încasează statul prin taxe, impozite și asigurări sociale ca procentaj din economie) asemănătoare unui Paradis Fiscal, România pare sortită să convertească orice creștere economică reală doar în strictul necesar funcționării statului și asistenței sociale, nu și în dezvoltarea economiei sau, de exemplu, în crearea de noi locuri de muncă.

Până la reducerea evaziunii însă, subiect pe care, de zeci de ani statul își asumă poziția de înfrânt, bugetul ar putea fi optimizat și pe partea de cheltuieli, mai ales în ceea ce privește anvelopa salarială bugetară.

„Este adevărat că o restructurare poate dura mai mult timp, că implică unele cheltuieli compensatorii, dar beneficiile pe termen lung sunt semnificative”, a declarat pentru Știrile ProTV.ro economistul Bogdan Belciu.

Veniturile fiscale ale României sunt relativ stabile în ultimii ani în jurul valorii de 28% din PIB. Media europeană este de circa 41% din PIB. Cu toate acestea, după cum a explicat Ciprian Dascălu, economistul-șef al BCR, într-un interviu de la finalul anului 2024, țara noastră se află într-o situație bizară colectând taxe și impozite ca un paradis fiscal.

Mai exact, România are cea mai mică rată a veniturilor din taxe și impozite raportate la PIB din UE, fiind întrecută doar de Irlanda, considerată un paradis fiscal. Este nevoie, evident, de o politică fiscală mai clară, mai stabilă, menită să echilibreze bugetul și să ajute economia în ansamblul ei, a explicat Ciprian Dascălu.

„Cheltuielile publice cu pensile și salariile reprezintă aproximtativ 80% din veniturile fiscale și contribuțiile sociale încasate de stat, o pondere cu peste 10% față de țările din regiune. Din perspectiva cheltuielilor publice, economiile bugetare sunt relativ mici, iar pe termen mediu cheltuilelile publice cu educația și sănătatea ca pondere în PIB ar trebui crescute având în vedere că în Romania sunt printre cele mai reduse din UE. Cheltuielile militare sunt în creștere și se vor menține ridicate pe o perioadă lungă, de unde o necesitate suplimentară de resurse bugetare”, a mai explicat economistul.

În plus, relația falimentară a bugetului cu cheltuiele pentru salarii se încadrează în problemele economice generale ale statului român.

„Datoria publică a României este în continuare sub mediana țărilor care au un calificativ de rating similar. Vedem o problemă cu ponderea ridicată a cheltuielilor publice rigide care, în cazul unei evoluții economice nafavorabile, duce la o creștere accelerată a datoriei publice. Costul de finanțare a datoriei publice este strâns legat de riscul de țară, reflectat într-o anumită măsură de calificativul de rating, și de necesarul de finanțare relativ ridicat. Principalele motive pentru care ratingul României este pe cea mai joasă treaptă de investment grade sunt deficitele gemene, bugetar și de cont curent persistent ridicate, precum și istoricul inconsistent de consolidare fiscală. Costurile de împrumut devin nesustenabile când acestea depășesc rata de creștere a PIB-ului nominal”, după cum explica Ciprian Dascălu.

Articol recomandat de sport.ro

Elena Ionescu se iubește cu un fost fotbalist de la FCSB! Diferența de vârstă este uriașă