Documentul prevede majorări importante pentru mai multe categorii de debutanți din sistemul bugetar, iar în unele cazuri salariile de bază aproape că se dublează.

Potrivit datelor prezentate de Guvern, creșterile ar urma să fie de cel puțin 17%, iar majorarea mediană ar ajunge la 39%. Cele mai mari avansuri sunt prevăzute pentru angajații din cultură, justiție și administrație publică.

De exemplu, salariul de bază al unui grefier debutant cu studii superioare ar urma să crească de la 4.148 de lei la 8.405 lei. Asta înseamnă mai mult decât o dublare a venitului de început.

Și pentru actorii debutanți din instituțiile naționale de spectacole este prevăzută o creștere consistentă. Salariul de bază ar urma să urce de la 4.562 de lei la 7.298 de lei.

Citește și
Motivul pentru care a fost redusă baza de calcul din proiectul legii salarizării. Explicațiile Guvernului

Majorări importante apar și în cazul muzeografilor debutanți din muzeele naționale, unde salariul de bază ar urma să ajungă la 7.011 lei, de la 4.562 de lei în prezent.

În administrația publică centrală, un consilier debutant ar urma să aibă un salariu de bază de 7.831 de lei, comparativ cu 4.562 de lei cât este prevăzut acum.

Noua grilă promite creșteri și pentru angajații din sănătate. Un asistent medical debutant din spitale ar urma să primească 7.011 lei, față de 5.530 de lei în prezent, iar un biolog debutant ar urma să ajungă la 6.847 de lei, de la 5.679 de lei.

Pentru infirmierii debutanți din spitale, salariul de bază ar urma să crească de la 4.485 de lei la 5.453 de lei.

În educație, salariul de bază al unui profesor debutant din învățământul preuniversitar ar urma să urce de la 6.446 de lei la 7.544 de lei.

Creșteri sunt prevăzute și pentru alte categorii de debutanți din sectorul public. Asistenții sociali ar urma să primească 6.642 de lei, comparativ cu 4.740 de lei în prezent, iar bibliotecarii debutanți din instituțiile de importanță națională ar urma să ajungă la 6.314 lei, de la 4.562 de lei.

Documentul încearcă astfel să răspundă uneia dintre principalele probleme reclamate în ultimii ani de sistemul public: salariile mici de la intrarea în profesie, care au făcut dificilă atragerea tinerilor în domenii precum educația, sănătatea, cultura sau administrația.

Guvernul a anunțat o nouă formă a legii salarizării

Noua Lege a salarizării unitare în sectorul bugetar are un impact de 8 miliarde de lei, iar toţi demnitarii, cu toate sporurile şi cu toată reaşezarea salariilor pe grilă înseamnă sub 500 de milioane de lei, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, Dragoş Pîslaru, într-o conferinţă de presă.

Acesta a prezentat o serie principii esenţiale pe care se axează noua lege, primul fiind „salariu egal la muncă egală”.

„Vă voi prezenta, mai presus decât aceste lucruri care au fost discutate de partide şi agreate, nişte principii care unele izvorăsc chiar din angajamentele din PNRR şi sunt şase lucruri esenţiale. Primul lucru clar pentru orice legislaţie de salarizare este acest principiu 'muncă de valoare egală, salarizare egală'. Nu ai cum să ai un sistem salarial în care să ai poziţii care au acelaşi conţinut de muncă şi să fie remunerate diferit. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani după adoptarea Legii 153 este că pentru anumite familii ocupaţionale s-au dat nişte bani în plus, altele au rămas în urmă, iar diferenţele au rămas majore pe acelaşi tip de poziţie. Al doilea lucru esenţial pe care îl avem este legat de predictibilitate şi sustenabilitate. Trebuie să existe o legătură între câteva lucruri. O dată - cât îţi permiţi, care este angajamentul pe termen mediu pe care îl ai legat de deficitul bugetar - şi ştiţi că România are acest angajament de a ajunge înapoi la 3% până în 2030, avem după aceea deficitul bugetar din 2027, care trebuie respectat, şi în general să vedem cum corelăm această creştere a anvelopei salariale într-un mod în care să ţină pasul şi cu productivitatea din sectorul privat”, a susţinut şeful de la Muncă.

Al treilea principiu avut în vedere este motivarea celor tineri să intre în sistem, iar alt „element crucial” se referă la performanţă. În plus, prin noua legislaţie, adminstraţia locală reintră în grila de salarizare unică pentru bugetari.

Ulterior, Dragoş Pîslaru a precizat că majorarea salariilor demnitarilor, cu tot cu sporuri, are un impact bugetar de sub 500 de milioane de lei.

„Toată categoria de demnitari, cu toate sporurile, cu tot ce avem reaşezare, este undeva sub 500 de milioane de de lei. Deci, ca să fie foarte clar ca impact: din 8 miliarde e mult sub 500, nu ştiu să vă spun acum exact cifra, dar să păstrăm proporţiile. Deci, o chestiune de tipul 'demnitarii de fapt îşi trag salariile şi ceilalţi stau pe loc' este complet neadecvat. Discutăm, după cum v-am spus, de sub 500 de milioane de lei pe această categorie", a subliniat acesta.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale a publicat, luni după-amiaza, în dezbatere publică, proiectul Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, respectiv grilele de salarizare şi calendarul de implementare. Proiectul urmează să fie înaintat Parlamentului pentru iniţierea procesului legislativ.