Sindicaliștii susțin că Executivul nu mai are legitimitatea constituțională de a iniția o reformă cu impact asupra sutelor de mii de angajați din sectorul public, inclusiv asupra polițiștilor de penitenciare.
Potrivit FSANP, Constituția și Codul administrativ limitează atribuțiile unui Guvern al cărui mandat a încetat prin moțiune de cenzură la administrarea treburilor curente și interzic promovarea unor politici publice noi sau inițierea de proiecte legislative.
Sindicaliștii afirmă că proiectul este prezentat drept o simplă consultare tehnică, însă în realitate ar include grile salariale, principii de calcul și negocieri între ministere, instituții publice și organizații sindicale. În opinia FSANP, chiar dacă legea ar fi ulterior preluată de parlamentari, „substanța” reformei ar proveni tot de la un Guvern fără legitimitate deplină.
Președintele FSANP, Cosmin Dorobanțu, susține că invocarea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență nu poate justifica depășirea limitelor constituționale.
Sindicatul atrage atenția și asupra efectelor pe care noua reformă le-ar putea avea asupra personalului din penitenciare. Potrivit organizației, actuala lege a salarizării nu a fost aplicată integral în cazul polițiștilor de penitenciare, iar noul proiect riscă să perpetueze diferențele salariale existente.
FSANP critică și mecanismul propus pentru stabilirea valorii de referință salariale, care ar urma să fie decis anual prin legea bugetului de stat. Sindicaliștii avertizează că o astfel de formulă ar putea face veniturile angajaților dependente de situația bugetară și de nivelul deficitului.
În acest context, organizația cere Avocatului Poporului să intervină rapid și să solicite Curții Constituționale să clarifice dacă un Guvern demis poate negocia și promova o nouă lege a salarizării.
