Urs de 200 de kilograme, salvat dupa ce a ramas blocat intr-un gard de sarma. Imagini din timpul operatiunii
Operatiune riscanta pentru salvarea unui urs ramas blocat intr-un gard de sarma din Comarnic. Animalul de peste 200 de kilograme cauta mancare, spun specialistii.
Jandarmi, politisti, vanatori si un angajat al Institutului de Cercetare Silvica au intervenit cu grija. Daca scapa, ursul putea sa atace. In cele din urma a fost tranchilizat si dus in padure.
Decizia a fost luata rapid de cei care au venit sa salveze ursul blocat in gardul de sarma. Specialistii au stabilit sa-l tranchilizeze, apoi l-au scos pe camp sa-si revina.
La 20 de minute ursul de 200 de kilograme s-a trezit din somn. Inca ametit, animalul nu stia ce i se intampla. A incercat sa se ridice, dar picioarele nu-l ascultau. Latratul unui catel l-a facut sa isi mai incerce o data norocul. Clatinandu-se, ursul s-a intors pana la urma in padure. Localnicii sunt nemultumiti de vizitele ursilor, dar spun ca nu le vor raul.
Maria Enaoie, localnica: "La mancare a venit ca sunt prune si se suie in prun. Pai de foame zicea vacaru asta ca seara cand a plecat cu vacile era suit in prun. Si ursi si porci - ne manaca animalele."
Localnic: "Este un exemplar foarte frumos si nu trebuia, nu merita ucis. Este pentru prima data cand ma bucur ca un urs e in libertate."
Cei care au intervenit sustin ca operatiunea de tranchilizare a ursului a fost dificila.
Gheorghe Sarbu, Institutul National de Cercetare Dezvoltare in Silvicultura: "Greu de apropiat, greu de ochit si greu de recuperat. Fiind o zona foarte accidentata nu avem posibilitatea sa il mutam in alta zona."
Vasile Oancea, vanator: "Locul nu ne-a ajutat deloc, a fost un desis foarte foarte periculos. Un exemplar destul de mare, de viitor. S-a prins, s-a sucit dupa hrana, a fost tot o increngatura din cauza vegetatiei si gardurilor foarte vechi."
Specialistii cred ca ursul ajunge in preajma oamenilor de nevoie, pentru ca in padure nu mai gaseste mancare, asa ca animalul coboara in livezile pline de fructe.
